Ziua plății de pe urmă: cine pierde și cine câștigă în eventualitatea Grexitului

Baza militară NATO din Creta este esențială pentru controlul militar al Mării Mediterane FOTO: AP
Cum termenul pentru plata ratei de 1,6 miliarde de euro din împrumutul FMI va expira în câteva ore, au apărut speculațiile că s-ar putea ajunge la o înțelegere de ultim moment sau că Grecia nu va părăsi zona euro nici măcar în cazul în care la referendum se va respinge acordul cu Troika.

Update: Consiliul miniștrilor de finanțe din zona euro se întâlnește în această seară, la ora 9 p.m., ora României, pentru a discuta ultima propunere transmisă de Alexis Tsipras. Șansele de reușită sunt minime, analiștii comentând că întâlnirea Eurogrupului este pur formală, deoarece au promis că sunt dispuși la negocieri până în ultima clipă. Termenul expiră miercuri la ora 1 am, după care Grecia este declarată automat în incapacitate de plată.

Primele zvonuri s-au referit la un posibil acord de ultim moment între Grecia și UE, care să fie semnat în cursul acestei nopți.

Înțelegerea „last-minute”, care are la bază reformele propuse de președintele comisiei UE Jean-Claude Junker transmise la Atena luni noaptea, se pare că a fost parafată în cursul unei reuniuni ministeriale desfășurată în biroul premierului Tsipras. Cotidianul german Bild confirmă relatările apărute inițial în presa elenă, adăugând că Tsipras a vorbit azi cu mai mulți oficiali de rang înalt de la Bruxelles și că are avionul pregătit pentru a pleca în orice moment ca să parafeze acordul cu Troika.

Alte relatări de presă nu par a indica un „happy-end” obținut în ceasul al doisprezecelea. Astfel, Reuters o citează pe Angela Merkel, care a spus că nu are cunoștiință de nicio ofertă „last minute” făcută Greciei, în afară de cea care a fost refuzată de Tsipras vineri seară. O altă veste proastă este anunțul făcut de Varoufakis, ministrul elene al Finanțelor, conform căruia Grecia nu va plăti rata scadentă marți, alegând calea declarării incapacității de plată.

Speranțe deșarte

Aceste teorii au infirmate de anunțul privind o nouă inițiativă a Greciei. Șansele de reușită ale acesteia sunt infime, mai ales din cauza timpului foarte scurt rămas până la expirarea termenului limită și a condițiilor care nu pot fi acceptate de către Bruxelles.

Guvernul grec a propus și trimis la Bruxelles un nou program de salvare pe doi ani, au transmis agențiile elene de presă în regim de breaking news. Această nouă formulă de finanțare va fi furnizată în cadrul Mecanismului european de stabilitate și – crucial – va fi dublată de o restructurare a datoriei publice. De asemenea, în noua formulă nu mai este inclus Fondul Monetar Internațional. Într-o declarație a lui Alexis Tsipras, citat de Reuters, se arată că Grecia este încă așezată la masa negocierilor, căutând „până în ultima clipă, o soluție viabilă, cu scopul de a rămâne în zona euro”.

Implicații geo-strategice

Însă eșecul negocierilor pentru rezolvarea crizei datoriei grecești ar putea avea o influență mult mai mare decât deprecierea euro și scăderea bursieră. Efectele ar putea fi mai profunde și pe termen mult mai lung decât putem anticipa în prezent.

Grexit-ul ar putea fi urmat de ieșirea din UE și NATO. Rezultatul ar fi creșterea fluxurilor de refugiați spre Europa și slăbirea poziției internaționale față de aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. „Grecia plonjând în haos poate fi o ruptură de importanță strategică a Europei și implicit și pentru SUA”, a declarat amiralul în retragere James Stavridis, fost comandat suprem al trupelor NATO, grec la origine. “Criza este mai complexă decât problema banilor și a piețelor financiare”.

Dacă Grecia va fi dată afară din zona euro din cauza incapacității de plată a datoriei externe, ar putea să se răzbune prin ieșirea din structurile militare ale NATO, să elimine sancțiunile UE impuse Rusiei și să desființeze baza navală a SUA din Insula Creta, a mai spus Stavridis. „O Grecie care se simte nedorită și expulzată este foarte puțin probabil să fie de ajutor pentru SUA și Europa”, a adăugat el.

Euro ar supraviețui Grexit-ului

După o primă zi a săptămânii în care deprecierea euro părea că prinde viteză, moneda unică a avut o azi volatilitate redusă. În plus și bursele și-au revenit, principalii indici revenind pe verde.

Chiar și leul autohton a avut o zi bună, în loc de marțea neagră care se prevedea după evoluțiile nefavorabile de ieri. Monedele Europei emergente au recuperat o parte a terenului pierdut față de euro. Leul a deschis la 4,4980 pentru un euro si s-a apreciat până la nivelul de 4,8550 lei.

Euro a redus din câștigul de ieri față de dolar, perechea tranzacționându-se în jur de 1,1150, investitorii anticipând că Grecia nu va plăti azi cele 1,6 miliarde euro către FMI. BNR a calculat marți un curs mediu de 4,47 lei/euro, 3,99 lei pentru un dolar american și 4,30 lei pentru un franc elvețian.

Revenirea monedei europene față de majoritatea valutelor are la bază unele teorii care se centrează pe locul Greciei în cadrul UE.

Prima, și cea mai veche dintre ele, ia în calcul dimensiunea redusă a economiei elene. PIB-ul Greciei este doar 1-2% din PIB-ul total al eurozonei.

A doua se bazează pe sondajele de opinie și stipulează acceptarea prin referendum a condițiilor impuse de Troika și, în consecință, păstarea euro.

În al treilea rând, chiar dacă se va vota „nu”, un acord se poate obține și în aceste condiții.

Și nu în ultimul rând, unii traderi consideră că un Grexit va veni chiar în sprijinul monedei euro, deși aceasta ar putea pune într-o lumină neplăcută statele din așa-numită „periferie” a zonei euro, adică Spania, Italia și Portugalia.