Un lider al taximetriştilor rupe tăcerea: „Nu există temei legal pentru planul zilnic pe care-l plătesc şoferii“

Companiile de taxi nu au o bază legală pentru a le lua şoferilor 100 de lei pe zi. FOTO: Mediafax
Planul zilnic de 100-120 de lei pe care-l plătesc şoferii de taxi este ilegal, iar evaziunea obţinută prin ştergerea unor încasări se ridică la peste un milion de lei pe zi numai în Bucureşti, a transmis, pentru „Adevărul“, Viorel Radu, preşedintele Asociaţiei pentru Drepturile Taximetriştilor Independenţi (ADTI).

Redăm, în continuare, principalele idei transmise de reprezentantul taximetriştilor:

** Oficial vorbind, nu există „plan zilnic“.
„În conformitate cu legislația specifică – Art 41 (2) lit a} din HCGMB nr 178/2008 -, toate sumele rezultate din încasările zilnice înregistrate de aparatul de taxat fiscalizat și verificat metrologic se depun de către taximetristul angajat, ZILNIC, pe bază de chitanță la casieria angajatorului însoțite de raportul Z (raportul de închidere zilnică) emis de aparatul de taxat“.

A se vedea și în Legea 38/2003 – cuprinsul Art 1.1 lit o), al Art 37 (3) lit e) și al Art 41 lit i) alineat  4 – toate fiind obligatorii.

** Există un temei legal pentru ca firmele să perceapă acest plan zilnic?
„Nu, nu există temei legal, cum de altfel nu există nici plan sau target în această activitate. Planul a fost inventat și implementat de către patronii firmelor de taxi tocmai pentru a-și externaliza costurile legate de cheltuielile aferente activității desfășurate“.

„Exemplu: Îmi dai 90 lei pe zi, ai două sâmbete și două duminici libere pe lună, la alegere, și îți plătești singur benzina/gazul (din diferența de încasări). Dacă vrei să ai vechime, îți fac contract, dar îmi dai banii să îți plătesc carte de muncă“.

„Sau: Îmi dai 70 de lei plan zilnic vreme de 20 de luni și îți rămâne mașina ție. Te interesează reparațiile, cartea de muncă, asigurările de orice fel, taxa de dispecerizare s.a.m.d.“.

„Sau: 1.300 de lei chirie lunară pentru licență (la Ilfov este 800), treci mașina ta pe numele societății mele și nu mă interesează nici o cheltuială, suporți tu totul“.

** Șoferii primesc chitanțe sau alte dovezi de plată în momentul în care achită planul?
„Teoretic da, practic nu. Însă în dreptul celor puțini ce le primesc, sumele menționate pe chitanțe sunt indicate a fi cele aferente planului impus sau cele înregistrate pe raportul Z sumar, raport în care nu sunt cuprinse și sumele șterse cu ajutorul celebrului Quartz.
În această situație, sumele regăsite pe chitanțe (maximum 120 de lei) sunt cu mult mai mici decât totalul încasărileor aferente curselor zilnice (care de multe ori sar de 230 de lei zilnic)“.

** La cât se ridică sumele astfel încasate de către firme?
„Avem dovada faptului că din 27 de curse înregistrate numai într-o singură zi  pe raportul Z al unui taxi, 24 dintre acestea sunt șterse (quartzate). Cum media unei curse o putem încadra în dreptul a 10 lei, putem spune că pierderea (ștergerea) se situează în jurul a unui minim de 150 lei pe zi, pentru un singur taxi. Dacă la nivelul municipiului București avem în piață un număr de peste 15.000 de taxiuri dintre care 10.000 bucureștene și restul ilfovene (nu toate cu drept de operare) și estimăm că doar 50% dintre aceștia uzitează de acest procedeu (quartz), estimăm o nedeclarare zilnică a unor venituri rezultate a 7500×150 adică 1.125.000 de lei zilnic“.

** Cum justifică firmele aceste sume?
„Depinde despre ce sume vorbim. În cazul celor aferente planului impus (între 70 și 120 lei/zi), e simplu: o mare parte a cheltuielii o reprezintă carburantul (între 50 și 70 de lei zilnic).
Cum spuneam mai sus, acest cost este convenit a fi suportat de către șofer, însă – atenție – bonul ajunge la firmă pentru ca angajatorul să și-l deducă din încasări (plan). Această condiție este obligatorie și în dreptul reparațiilor, chiar dacă sunt plătite de taximetrist din banii acestuia (cei peste 70 sau 120 de lei), pentru a se deconta cu ei“.

„Dacă vorbim de sumele de peste planul zilnic impus, acestea sunt șterse din memoria aparatului de taxat sau nedeclarate ca încasare“.

„Nimeni nu a făcut niciodată o verificare a acestor lucruri, deși au existat (și încă există) nenumărate reclamații în acest sens“, a conchis liderul ADTI.