Transformarea Nintendo, de la cărţile de joc folosite de Yakuza la fenomenul Pokemon Go. A produs orez, a fost firmă de taxi şi avea „hoteluri ale iubirii“

Nintendo Wii a revoluţionat lumea consolelor video, vânzându-se în peste 100 de milioane de exemplare FOTO: Reuters
Acţiunile companiei japoneze Nintendo au crescut cu 56% de la lansarea jocului Pokemon Go, pe măsură ce acesta a devenit un adevărat fenomen global, jocul fiind mai popular decât reţeaua de microblogging Twitter, în vreme ce utilizatorii săi petrec mai mult timp în joc decât pe aplicaţii ca WhatsApp sau Facebook Messenger.

Capitalizarea bursieră a Nintendo a ajuns, astfel, la 31,2 miliarde de dolari, însă compania este departe de gloria sa de altădată. Jocul Pokemon Go combină franciza Pokemon, tradiţională pentru compania japoneză, cu realitatea augmentată, jucătorii folosind smartphone-urile şi capabilităţile GPS ale acestora pentru a căuta îndrăgitele personaje.

Pokemon Go are acum aproape acelaşi număr de utilizatori activi cât Twitter, iar jucătorii stau zilnic 43 de minute pe el, mai mult decât utilizează aplicaţiile de mobil ale Facebook, Snapchat sau Instagram.

Mai mult, jocul nu este încă lansat la nivel global, fiind disponibil doar în SUA, Australia şi Noua Zeelandă, Pokemon Go nefiind încă lansat în Japonia, iar în Europa s-a lansat oficial doar în Germania. De fapt, Niantic Labs – studioul care a produs efectiv jocul – a suspendat lansarea globală deoarece afluxul de utilizatori a afectat serverele companiei.

Niantic Labs, legătura dintre Google şi Nintendo

Niantic Labs a fost fondată ca parte a Google în 2010, dar anul trecut a fost separată de grup odată cu redenumirea holdingului în Alphabet, astfel că a devenit companie independentă. Pokemon Go a fost creat de către Niantic împreună cu The Pokemon Company. La rândul ei, aceasta din urmă a fost formată în 1998 pentru a gestiona drepturile de proprietate intelectuală ale francizei Pokemon, fiind un parteneriat în trei, între Nintendo (33%), Game Freak (33%) şi Creatures (34%). Pe lângă jocurile video, compania primeşte bani în schimbul drepturilor de licenţiere a personajelor Pokemon, care apar ca jucării sau gadgeturi. The Pokemon Company a generat venituri de două miliarde de dolari în 2014 şi de 2,1 miliarde de dolari în 2015.

Mai departe, atât Nintendo cât şi Pokemon Company şi Google deţin pachete de acţiuni la Niantic Labs, însă mărimea acestora nu este cunoscută.

Cărţi de joc

Nintendo, pe de altă parte, are o poveste demnă de o adevărată saga. Compania este unul dintre cei mai celebri producători de console de jocuri, însă la începuturi compania făcea cu totul altceva. Nintendo a fost fondată în 1889 de către Fusajiro Yamauchi în oraşul Kyoto şi producea cărţi de joc. Nu erau cărţi normale, ci unele folosite pentru jocuri de societate în Japonia, un fel de tarot. Numele Nintendo are şi el o semnificaţie anume, însemnând „lasă norocul pentru Rai“.
De asemenea, caracterele japoneze pe care Yamauchi le-a ales pentru numele companiei înseamnă şi ele „la final, totul este în mâna Raiului“.

Yakuza şi cartoforii

Pe măsură ce popularitatea cărţilor de joc creştea, Fusajiro şi-a mai deschis un magazin în Osaka. Deşi iniţial cărţile erau folosite pentru divertisment, mafia japoneză – Yakuza – a început să folosească aceste cărţi în jocurile sale de noroc unde se pariau sume imense. Dar cum tradiţia cerea ca la fiecare joc să fie folosit un pachet nou de cărţi, s-a trezit dintr-o dată că nu mai putea ţine pasul cu cererea. Ulterior, el a realizat un parteneriat cu societăţile de stat care vindeau tutun şi sare în Japonia pentru a-şi vinde propriile pachete de cărţi în magazinele lor.

Pe urmă, un tânăr pe numele său Sekiryo Kaneda s-a căsătorit cu fiica lui Fusajiro Yamauchi, Tei Yamauchi, şi a preluat numele de familie al acesteia. Deja în 1929, Nintendo era cea mai mare firmă de cărţi de joc din Japonia, iar Fusajiro s-a retras pentru a-l numi pe Sekiryo drept al al doilea preşedinte al companiei.

Sekiryo şi Tei au avut o fată, Kimi, iar de numele primului său copil – Hiroshi Yamauchi – se leagă toată istoria ulterioară a companiei. În 1949, Sekiryo are un atac cerebral şi îl cheamă rapid pe Hiroshi cerându-i să renunţe imediat la şcoală pentru a deveni preşedinte al Nintendo. Hiroshi ştia însă că nu va avea acelaşi gen de respect ca precedenţii şefi ai companiei, aşa că a cerut puterea de a-i concedia pe toţi cei care se opun schimbării. Ulterior, el a tot concediat managerii care se opuneau planului său pentru „noul Nintendo“.

Orez, taxiuri şi „hotelurile iubirii“

În 1959, Nintendo face un parteneriat cu Disney pentru a realiza cărţi de jocuri cu personajele Disney, iar compania s-a diversificat şi mai mult. Mai întâi, în 1963 a produs porţii de orez instant, pe care compania le vindea la plic japonezilor. Următoarea idee a alui Hiroshi a fost „hotelul iubirii“, unde scopul principal era performarea de activităţi sexuale. Însuşi Hiroshi îl frecventa des, dar soţia sa a ales să ignore acest lucru. În fine, tot în acel an, compania lansează Daiya – o companie de taxiuri.

Cum niciuna dintre aceste idei nu a avut succes, Hiroshi a realizat că cel mai mare avantaj al companiei îl constituie sistemul să de distribuţie a produselor în magazinele din întreaga Japonie. Aşa că a decis intrarea Nintendo în domeniul divertismentului. Mai întâi a produs jucării, precum arme cu laser sau gadgeturi precum un dispozitiv pentru “măsurarea iubirii”.

Jucării şi electronice

Deja, din anii ’70 Nintendo are primele tangenţe cu lumea jocurilor video, obţinând drepturile de distribuţie în Japonia pentru consolele Magnavox Odyssey. Din 1974 compania a început să îşi producă propriile console, însă adevăratul succes l-a avut abia în următorii ani, când compania a intrat în domeniul „maşinuţelor“ de jocuri arcade. Acestea se instalau în sălile de jocuri, iar pe ele se putea juca un singur titlu. Primul succes în acest domeniu al companiei a fost Donkey Kong în 1981.

Epoca de aur

Tot în acea perioadă, inginerii companiei au venit cu ideea lansării unei console portabile de jocuri, produsele companiei pe acest segment, precum SNES sau GameBoy, devenind foarte populare în întreaga lume.

În domeniul consolelor clasice, jocurile se puteau instala de pe dischete speciale care se implantau în dispozitiv. Deja din anii ’90 compania lansează o serie de jocuri care sunt populare şi acum, precum Super Mario sau Legend of Zelda.

Cea mai fastă perioadă a companiei s-a derulat, însă, în intervalul 2004-2011, când compania a lansat consola portabilă Nintendo DS, în vreme ce pe segmentul celor clasice a avut un imens succes cu Nintendo Wii. Aceasta venea cu o serie de telecomenzi şi accesorii în care făceau ca jucătorii să fie parte din acţiune, fie că „jucau“ tenis sau altceva.

Nintendo Wii s-a vândut în mai bine de 100 de milioane de exemplare, iar DS peste 154 de milioane de unităţi, în vreme ce vânzările de jocuri au urmat acelaşi trend. Spre deosebire de rivalele Sony şi Microsoft, care se bazează pe alte companii pentru producerea de jocuri pentru consolele lor, Nintendo produce cea mai mare parte a jocurilor în interiorul companiei.

Anul 2009 a consemnat cele mai mari venituri din istoria Nintendo, grupul nipon consemnând venituri globale de 18,76 miliarde de dolari, profitul net ridicându-se la 2,84 miliarde de dolari. Capitalizarea maximă a societăţii se ridica la 85 de miliarde de dolari în anul 2007, fiind în acel moment dublă faţă de cea a Sony.

iPhone, groparul consolelor

Dar în aceeaşi perioadă s-a născut şi cel mai mare rival al companiei: iPhone. După ce Apple a lansat iPhone în 2007 consumatorii au constatat că se pot jocurile sunt foarte accesibile şi pe smartphone, fiind în acelaşi timp şi mult mai ieftine. Astfel că jocurile pe mobil au consemnat un trend din ce în ce mai mare, un nou impuls venind în 2010, când apar şi primele tablete pentru consumatori.

Astfel, anii următori se constituie într-o continuă luptă pentru supravieţuire pentru Nintendo, confruntată cu vânzări slabe ale consolelor sale şi cu creşterea gamingului pe dispozitive mobile. Deja în 2011 profitul scade la 935 de milioane, pentru ca în 2012 să intre chiar pe pierdere, cu un rezultat negativ de 526 de milioane de dolari. Urmează alţi ani cu profituri anemice şi pierderi, pentru ca în 2015 compania să raporteze un câştig net de 348 de milioane de dolari. Veniturile Nintendo erau însă mai puţin de un sfert faţă de perioada sa de glorie, consemnând doar 4,58 miliarde de dolari.

De ce a apărut Pokemon Go pe mobil

Deşi vânzările de jocuri au salvat compania în ultimii ani, vânzările de console au fost foarte slabe. Deşi Nintendo 3DS, urmaşul DS, oferă ecran tridimensional, consola nu s-a vândut la nivel mondial decât în 52 de milioane de exemplare, o treime din vânzările generaţiei anterioare. La fel şi în cazul Wii U, care a fost cumpărată în doar de 9,5 milioane de exemplare, o zecime din performanţele Wii.

Aşa că Nintendo a luat taurul de coarne şi a anunţat dezvoltarea de jocuri pentru mobile. Astfel a apărut Pokemon Go pe iOS şi Android. Saga continuă…