Tinerii români sunt leneşi fără voia lor. Cine este vinovatul

Elena Deacu 15-08-2017
Unul din patru tineri români stă degeaba, însă nu pentru că alege asta. Principalele motive sunt că el nu are pregătire pentru a intra pe piaţa muncii sau nu are acces la locurile de muncă. Specialiştii consideră că statul este principalul vinovat.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

România are cea mai mare proporţie de tineri care nu sunt încadraţi în vreo formă de învăţământ şi nici nu lucrează, din Europa. Aceştia sunt intitulaţi „tinerii NEET” (not in employment, education or training).

Potrivit datelor institutului european de statistică Eurostat, 23,6% din tinerii români cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani erau atât neangajaţi, cât şi neîncadraţi în programe de educaţie sau formare. Şi situaţia nu se îmbunătăţeşte, arată Eurostat. Din 2006 până în 2016, adică timp de 10 ani, ponderea tinerilor români care stau degeaba a crescut cu aproape 5 puncte procentuale. Spre deosebire aşadar de vecinii bulgari, care au înregistrat una din cele mai bune schimbări pozitive în acest sens, de la 29,3% în 2006 la 22,7% în 2016, adică o scădere de 9 puncte procentuale a tinerilor care stau degeaba.

Cine e de vină?                     

Unul din motivele pentru care aceşti tineri nu lucrează este că în general lipseşte o politică de integrare a tinerilor, consideră sociologul Mircea Kivu.

Din păcate nu prea există forme de învăţământ pentru categoria asta de tineri şi în general nu există nişte politici de integrare. E un fel de cerc vicios, ca să te angajezi şi se cere experienţă, dar ei nu au de unde să aibă experienţă.

Mircea Kivu 

sociolog

Sociologul Barbu Mateescu susţine că un factor vital în înţelegerea situaţiei este lipsa oportunităţilor din rural, iar tinerii nu aleg să fie inactivi decât în puţine cazuri, respectiv numai cei cu părinţi afluenţi. „De obicei nu au acces prin infrastructură la locurile de muncă din marile oraşe şi rămân blocaţi în localitatea de baştină. Iar dacă acolo nu sunt locuri de muncă sau instituţii educaţionale de nivel universitar, rezultă un blocaj”, explică el. Mai mult, potrivit lui Mateescu, un alt factor este munca la negru, respectiv tinerii care apar în statistici drept NEET dar nu sunt.

Aşadar, o mare vină a statului, care în primul rând că nu asigură acestor tineri forme de pregătire pe care să le poată urma pentru a se califica, în al doilea rând că le limitează accesul la locurile de muncă disponibile şi în al treilea rând că nu este capabil să reducă munca la negru.

Mai grav decât pare

Şi deşi pare mult ca un tânăr din patru să nu lucreze, Mircea Kivu susţine însă că statisticile nu arată aşa de rău. Motivul, spune el, este că mulţi emigrează şi atunci nu se reflectă în statistica de la noi adevărata cifră.

De aceeaşi părere este şi Barbu Mateescu, care spune că situaţia e radical schimbată în situaţia în care măsurăm populaţia tânără din România indiferent de locaţie . 

Mulţi din acei tineri aparent NEET sunt de fapt la muncă în Vest.

Barbu Mateescu

sociolog

Pe cine cade povara

Efectele neintegrării acestor tineri pe piaţa muncii sunt multiple, consideră cei doi sociologi. „De la impactul negativ asupra bugetului de pensii – mai puţini contributori – până la deformări pe piaţa muncii din viitor. Ce experienţă de muncă au aceşti tineri? Slabă. Asta le va reduce şansele de a obţine un loc bun de muncă peste câţiva ani”, susţine Barbu Mateescu.

De asemenea, potrivit lui Kivu, mulţi dintre tinerii NEET emigrează şi atunci s-ar putea ca pe termen lung să avem o populaţie activă şi mai redusă numeric, raportată la numărul vârstnicilor. Totodată, la nivel individual, aceşti tineri au probleme de integrare.

 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone