STUDIU: Cum a influențat „Prima Casă“ prețurile din sectorul rezidențial

Cele mai căutate sunt apartamentele care au valori apropiate de 60.000 de euro FOTO: Adevărul
Creditele obținute prin programul „Prima Casă“ au oferit o adevărată gură de oxigen pieței imobiliare care a fost ani buni lovită de criza de după boom-ul din 2008.
Share on Facebook4Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Pe fondul unei creditări restricționate, introducerea în 2009 a programului „Prima Casă“ le-a dat o mână de ajutor vânzătorilor de locuințe, care rămăseseră cu stocuri impresionante după instaurarea crizei de după 2008.

Pe acest fond, numărul de tranzacții a crescut, ceea ce, urmare a legii cererii și ofertei, a frânat în mod vizibil ritmul de scădere a prețurilor, arată un studiu făcut de Imobiliare.ro.

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată pentru apartamentele (noi și vechi) disponibile spre vânzare la nivel național a scăzut cu 41% în primul (aproximativ un) an de recesiune, de la 2.058 de euro pe metru pătrat util în momentul de vârf al pieței (martie 2008) până la 1.211 euro pe metru pătrat înainte de intrarea în vigoare a inițiativei guvernamentale (mai 2009).

Ulterior, în perioada 2009-2014, pretențiile proprietarilor s-au mai diminuat, cumulat, cu circa 15% față de valoarea maximă atinsă înainte de criză, ajungând până la un nivel minim de puțin sub 900 de euro pe metru pătrat.

În condițiile în care, majoritatea vânzărilor de locuințe prin programul „Prima Casă“ au vizat proprietăți care se încadrau în limita a 60.000 de euro, această sumă a devenit reper financiar când vine vorba de achiziția unei case, mai arată analiza făcută de Imobiliare.ro.

Disponibilitate pentru locuințe de 60.000 de euro

Estimările arată că 50% din potențialii clienți ar avea disponibilă suma de 60.000 de euro pentru achiziția unei locuințe.

Potrivit datelor Imobiliare.ro, în 2008, 70% din cumpărătorii de apartamente erau interesați de proprietăți mai scumpe de 100.000 de euro (de notat este că, la vremea aceea, apartamentele cu trei și, în Capitală, chiar două camere se situau, de regulă, peste acest prag, atât pe piața veche, cât și pe cea nouă). Pe de altă parte, 9% din clienți aveau un buget cuprins între 80.000 și 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între 60.000 și 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o locuință.

În 2016 disponibiliatatea financiară la achiziția unei locuințe este cu totul ala. Cea mai mare parte a cererii, 49% este concentrată asupra proprietăților de până la 60.000 de euro, în vreme ce ponderea cumpărătorilor cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut, până la 18% din total. În intervalul de preț 60.000-80.000 euro s-ar încadra 21% din clienți, iar 13% și-ar permite o casă de 80.000-100.000 de euro.

Pe acest fond, analiștii imobiliari au precizat încă de la jumătatea lui 2015 că piața imobiliară s-a maturizat după perioada de criză. Atât vânzătorii cât și cumpărătorii sunt mult mai atenți atunci când se încheie o tranzacție.

Analiza făcută de Imobiliare.ro, arată că și suprafețele apartamentelor s-au diminuat după momentul 2008. Dacă în perioada de boom o garsonieră era construită cu o suprafață de circa 45 de metri pătrați, acum acesta are în jur de 36 de metri pătrați. În condițiile în care cererea de apartamente cu două și trei camere era relativ apropiată, 37,9%, respectiv 33,6%, din 2012 și până în prezent cererea pentru două camere a ajuns la 48%, iar pentru treiu camere s-a situat la 32,5%.

Cele mai mari diferențe se înregistrează în cazul apartamentelor cu patru camere. În  perioada de boom, cererea pe acest sector era de 15,3%, în timp ce în prezent acest tip de locuință are o cerere de 7%. În cazul garsonierelor nu sunt diferențe foarte mari, 13,2% în perioada de boom  și 12,2% acum.

Share on Facebook4Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone