Struțo-cămila Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții

Elena Deacu 31-08-2017
Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prinde formă, în sfârșit, după multe luni de discuții, însă această formă pare a fi mai degrabă o struțo-cămilă, atât din punctul de vedere al companiilor selectate să îl alcătuiască, cât și din cel al destinațiilor către care vor merge banii. Un lucru este cert, însă: succesul lui va fi dat de modul în care va fi administrat.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost finalizat şi lansat miercuri noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Fondul va fi alcătuit din 27 de companii la care statul este acționar majoritar sau minoritar, iar valoarea sa contabilă va fi de circa 45 de miliarde de lei (10 miliarde de euro).

Statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI. Capitalul social al Fondului va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.

Proiectul de lege va fi trimis Guvernului, cu avizul primit de la Eurostat (opinie ex-ante) în legătură cu clasificarea Fondului (bugetar/în afara bugetului), iar Executivul l-ar putea aproba într-o şedinţă din luna septembrie şi transmite apoi Parlamentului. 

Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019.

Ce companii îl alcătuiesc

Companiile care își vor aduce aportul la crearea FSDI sunt în număr de 27 și variază de la companii din energie, la companii din industrii precum turism, farmaceutice, extracție. Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională a Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).

Cele 27 de participaţii au generat în ultimii ani dividende de circa 2 miliarde lei – valoare care reprezintă media dividendelor pe ultimii trei ani -, care au fost încasate de buget.

Scop neclar

Economistul Radu Crăciun susține că o problemă a FSDI este că nu are definită o misiune foarte clară, astfel: FDSI nu este definit nici doar ca un fond de investiții, care presupune investirea în proiectele cele mai profitabile, care dau randamentele cele mai bune, nici doar ca un fond de dezvoltare, care atunci înseamnă că nu își mai propune maximizarea randamentelor, ci își propune să investească în spitale, în utilități și așa mai departe, dar care nu aduc randamente investiționale.

Crăciun susține că FSDI nu poate să fie un amestec între amândouă, pentru că în funcție de misiunea lui vom defini și criteriile de performanță, iar cheia unui management de calitate este tocmai definirea unor criterii de performanță pe baza cărora poți judeca administratorul, dacă a făcut treabă bună sau nu. „Ori criteriile de performanță poți să le definești doar în funcție de ce fel de animal e fondul ăsta: e fond de investiții, e fond de dezvoltare. Dacă este un ghiveci, nu poți să definești criterii de performanță foarte clare”, spune acesta.

Ministerul Finanțelor susține că FSDI își propune ca obiectiv direct „susținerea dezvoltării economice prin investiții în sectoare competitive, care antrenează un efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital și de surse din piața financiară”.

Totodată, potrivit Finanțelor, FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, a unor proiecte de investiţii rentabile și sustenabile în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri sau societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.

Ideea nu e rea, cheia e administrarea sa

Potrivit lui Crăciun, ideea înființării unui fond suveran nu este rea, deoarece României îi lipsește acumularea de capital autohton, capital românesc. „Iar această acumulare de capital autohton nu o putem face decât prin punerea cap la cap a unor cantități mici de capital, economii și așa mai departe, care după aceea pot fi alocate pentru proiecte mari”, explică Crăciun.

Cheia succesului FSDI, însă, va fi calitatea administrării lui, susține economistul: „Adică să existe un management profesionist, independent, care să decidă alocarea activelor”.

Potrivit lui, însă la calitatea administrării banilor „din păcate România chiar nu are nicio poveste de succes”. Ceea ce induce un foarte mare risc, iar singura cale de evitare a acestui risc este administrarea lui privată, consideră Crăciun.

Potrivit proiectului Finanțelor, administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de Supraveghere și un Directorat. Primii membri ai consiliului de supraveghere vor fi numiți prin Hotărâre a Guvernului pe o perioadă de 18 luni, având ca mandat angajarea Directoratului și organizarea activității FSDI.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone