Jens Stoltenberg: Sistemul antibalistic din România consolidează prezenţa NATO în Europa de Est. Rusia a ameninţat de mai multe ori voalat că ar putea ataca scutul de la Deveselu

Scutul de la Deveselu a devenit funcţional din data de 18 decembrie 2015
Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat prezenţa militară în Europa de Sud-Est, inclusiv prin construirea scutului antibalistic în România, a afirmat secretarul general NATO Jens Stoltenberg, cerând creşterea bugetelor naţionale destinate apărării şi evocând posibilitatea reluării cooperării cu Rusia. Aceeaşi Rusie a ameninţat voalat de mai multe ori că ar putea ataca scutul de la Deveselu.

„Anul 2015 a demonstrat că starea de incertitudine din afara Alianţei Nord-Atlantice are o influenţă directă în interior“, a declarat Stoltenberg în prezentarea anuală a situaţiei NATO. „Am suplimentat vizibil prezenţa NATO în partea de est, iar în sud au fost trimise avioane de recunoaştere Awacs, în Turcia“, a spus Stoltenberg.

„Alianţa Nord-Atlantică s-a apropiat de activarea sistemului de apărare antirachetă în România, iar din primăvară vor începe lucrările pentru un alt sistem antibalistic, în Polonia. Sunt sisteme defensive, pentru a proteja aliaţii europeni de ameninţările balistice reale provenind din afara spaţiului euroatlantic“, a subliniat secretarul general NATO.

Jens Stoltenberg a confirmat că NATO ar putea organiza primele discuţii oficiale cu Rusia din ultimii doi ani. Relaţiile cu Moscova sunt afectate din anul 2014, din cauza crizei ucrainene. „Analizăm posibiliatea de a organiza în 2016 o reuniune a Consiliului NATO-Rusia“, a precizat el.

Stoltenberg a confirmat informaţiile conform cărora Statele Unite au cerut Alianţei Nord-Atlantice avioane de recunoaştere Awacs pentru misiuni în Siria, în scopul identificării poziţiilor reţelei teroriste Stat Islamic.

Anul trecut, 16 ţări NATO au suplimentat bugetele pentru apărare în termeni reali. „Tendinţele de diminuare a bugetelor pentru apărare ale aliaţilor europeni nu doar că au încetat, dar s-a intrat pe creştere“, a notat Stoltenberg.

Preşedintele SUA, Barack Obama, şi liderii altor ţări au stabilit în 2014 ca statele NATO să aloce 2% din PIB apărării. Stoltenberg a amintit că trei ţări au atins acest prag în 2014, iar cinci în 2015 – SUA, Marea Britanie, Grecia, Polonia şi Estonia.

Preşedintele Dumei de Stat, Serghei Narîşkin, aflat într-o vizită de lucru la Bucureşti în noiembrie, declara că alegerea amplasării scutului la Deveselu nu este o alegere a poporului român.

De asemenea, în octombrie, Rusia avertiza că elementele antirachetă care urmau să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze „responsabilitatea“ montării acestor sisteme şi să renunţe la plan „cât nu este prea târziu“.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) „riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale“, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

„Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare“, a acuzat oficialul rus.

„Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu“, a adăugat Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de mai multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Washingtonul a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).