Și-a găsit leacul – o rețetă în cifre a retailului farmaceutic din România

Lanţurile farmaceutice sunt în competiţie în principal între ele şi nu cu farmaciile independente, care se luptă pentru supravieţuire pe o piaţă cu marje reduse FOTO: Getty Images
Piața locală a farmaciilor a ajuns anul trecut la 2,4 miliarde de euro, în creștere cu 1,7% față de 2013. Pentru 2014, analiștii estimează un avans de 4,3%.

Numărul total de farmacii a rămas relativ constant anul trecut – 8.200 de unități – comparativ cu 2013. Conform datelor Ministerului Sănătăţii, cele mai multe farmacii se regăsesc în Bucureşti (circa 1.000), Constanţa (circa 430) şi Iaşi (415), iar cele mai puţine în judeţele Covasna (60), Caraş-Severin (74) şi Sălaj (75), potrivit Mediafax.

“În total, conform estimărilor noastre, aproximativ 17% din farmaciile din România rămân în mâinile celor mai mari cinci lanţuri de farmacii (fără a lua în considerare asociaţiile de farmacii independente – n.r.). Această cifră este mai mult sau mai puţin identică cu cea de acum un an. Potrivit respondenţilor noştri, lanţurile de farmacii vor continua să se extindă în România în viitor. În plus faţă de lanţurile de farmacii cu acoperire naţională, apar reţele mai mici cu poziţie regională puternică, precum Ecofarmacia, care este activă în regiunea centrală Transilvaniei, şi Farmacia Vlad, activă în zona Timişoarei”, arată un raport al companiei de cercetare PMR.

Primele cinci reţele de farmacii sunt Catena, deţinută de Anca Vlad, cu peste 500 de unităţi, Sensiblu, parte a grupului A&D Pharma, cu peste 400 de unităţi, Dona (275), reţea controlată de omul de afaceri Eugen Banciu, Help Net (175), parte a distribuitorului Farmexim, şi Ropharma (125), a omului de afaceri Mihai Miron.

Alte reţele importante de farmacii sunt grupul farmaciilor independente Ethica (circa 250 din 10 judeţe), Farmacia Richter (120), deţinută de grupul farmaceutic ungar Gedeon Richter, Belladona (100), Farmaceutica Remedia (90), controlată de omul de afaceri Valentin Norbert Ţăruş, şi Reţeta (80), deţinută de familia Vonica din Sibiu.

Potrivit PMR, lanţurile farmaceutice sunt în competiţie în principal între ele şi nu cu farmaciile independente, care se luptă pentru supravieţuire pe o piaţă cu marje reduse.

“În prezent, situaţia de pe piaţa farmaceutică românească este oarecum dificilă. Marjele sunt reduse, iar unii operatori vor considera că este mai bine să-şi închidă afacerea decât să lupte pentru profitabilitate. Taxa claw-back nu afectează numai producătorii, dar şi alte părţi ale lanţului de distribuţie. Producătorii pun presiune pe distribuitori, iar aceştia la rândul lor pe farmacii. Discounturile sunt acum mult mai puţin substanţiale, iar marjele sunt mici”, menţionează PMR.

Potrivit datelor PMR, valoarea retailului farmaceutic este estimată se crească cu 4,3% în acest an, cu 7,5% în 2016, cu 7,2% în 2017 şi cu 7,3% în 2018 şi în 2019.

Compania de cercetare menţionează că actualizarea listei de medicamente compensate va duce la creşterea pieţei de medicamente inovatoare, care se va dezvolta într-un ritm mai rapid decât cel al pieţei generice în următorii ani.

Totuşi, o situaţie neplăcută este că multe produse nu sunt disponibile pentru pacienţii români, în măsura în care acestea sunt prezente în alte ţări ale UE, fiind atât cazul medicamentelor inovatoare, cât şi al celor de generice, notează PMR.

În Europa Centrală, care cuprinde şase ţări – Polonia, România, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia, erau în jur de 34.200 de farmacii (fără farmaciile din spitale – n.r.) la finele lunii octombrie 2014, cu 600 mai multe decât în octombrie anul anterior.

Peste 40% din acestea, respectiv 14.600, sunt concentrate în Polonia, aceasta fiind urmată de România – 23,9%, Bulgaria – 12,2%, Ungaria – 8,7%, Cehia – 8,2% şi Slovacia – 5,6%.