Salvarea României vine de peste graniță: Ce măsuri poate lua statul pentru a crește rolul „căpșunarilor“ miliardari

Experții propun ca românii care se întorc acasă să fie scutiți temporar de plata impozitului pe venit timp FOTO: AP
Stimularea investițiilor românilor din diaspora care doar în 2014 au adus în țară 2,5 miliarde de euro este una dintre pârghiile de creștere economică pe care tot mai mulți analiști și oameni de afaceri le propun autorităților. Primele măsuri concrete în acest sens deja au apărut.
Share on Facebook123Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

În ultimii 15 ani, diaspora a fost cel mai mare investitor străin depășind investițiile corporațiilor. Din 2000 până la sfârșitul lui 2014, românii care lucrează în străinătate au adus în țară peste 60 de miliarde de euro, în vreme ce investițiile străine directe au fost de doar 56 de miliarde de euro.

În criză, investițiile străine directe s-au prăbușit de la un nivel record de 9,5 miliarde de euro atins în 2008. De-abia în 2015, acestea și-au revenit substanțial, cu o creștere de 25%, conform celor mai recente cifre ale Băncii Naționale a României.

Ministerul Economiei a anunțat săptămâna trecută că pregătește un fond de investiții prin care să stimuleze investițiile diaporei, după principiul pentru fiecare leu investit românii de peste graniță, statul

investește încă un leu. Sumele alocate pentru o afacere ar putea ajunge până la 50.000 de lei (11.000 de euro) și sunt nerambursabile. Granturile se adresează exclusiv celor care au companii. ”Există câteva modele de succes, de exemplu un leu pus de investitorul privat, un leu plus de investitorul de stat. Ideea este crearea unui fond pentru investitorii din diaspora, de a contribui cu fonduri la proiectele pe care românii din diaposra vor să le facă”, a spus ministrul Economiei, vicepremierul Costin Borc.

Analiștii economici merg mai departe și propun chiar crearea unui fond de investiții de tip private equity (în care acționari să fie eprsoane fizice bogate) care să potențeze investițiile străine ale românilor din diaspora.

De importat 1.000 de firme românești din Italia

Numărul românilor din diaspora depășește patru milioane de persoane conform unor statsitici neoficiale, cei mai mulți dintre aceștia concentrându-se în Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Franța sau Grecia.

De remarcat că o bună parte dintre românii plecați sunt antreprenori. De exemplu, doar în Italia există 46.000 de firme cu patroni români. Pentru atragerea acestor investitori în țară, Romanian Business Leaders (RBL), o organizație care sprijină antreprenoriatul, a lansat anul trecut programul Re-Patriot, menit să repatrieze românii cu experiență în afaceri sau care vor să-și deschidă prima afacere. Programul a fost lansat și coordonat de Marius Bostan care, ulterior, a devenit ministrul Comunicațiilor.

Bostan își propunea, cu ocazia lansării, ca, în prima fază, 1.000 de astfel de întreprinzători să se întoarcă acasă. Ulterior, numărul acestora ar putea crește la 10.000.

Studii, citate de RBL, arată că cel puțin un sfert din românii plecați în diaspora își doresc să investească într-o afacere în România. ”Oportunitățile mari de afaceri sunt aici, în România, sunt nenumărate și în toate domeniile”, a afirmat Dragoș Anastasiu, proprietarul Eurolines și, totodată, membru RBL, cu ocazia lansării programului. Românii din diaspora au investiții în special în sectorul serviciilor (restaurante, magazine cu specific, spălătorii auto) sau firme de construcții.

Pensionarii bogați sunt chemați acasă

Unii experți gâdesc o politică extinsă de atragere a românilor din diaspora, dincolo de repatriere a celor cu calități antreprenoriale. Aceștia sunt de părere că statul ar trebui să creeze programe incusiv pentru aducerea acasă a abgajaților din străinătate, marea majoritate a acestora fiind tineri și adaptabili. Evident, o asemenea măsură are riscul de a scădea nivelul remiterilor de capital de peste hotare, însă ar crește bazinul de forță de muncă calificată.

Concret, propunerile merg de la oferirea de locuințe sociale până la subvenții temporare pentru angajarea acestora sau chiar scutiri de la plata impozitului pe venit pe o perioadă de 6-12 luni.

Recent, introducerea în noul Cod Fiscal a obligativității ca românii din diaspora care își mențin domiciul în România să plătească contribuții de sănătate (5,5%) statului român a născut dezbateri aprinse în toamna trecută.

Nu doar tinerii din diaspora sunt interesanți pentru România. În egală măsură, persoanele în vârstă care primesc de la state străine pensii substanțiale ar trebui stimulați să se repatrieze, spun experții consultați de Adevărul Financiar.

Share on Facebook123Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
  • Palmer

    In Marea Britanie evaziunea fiscala e complet scapata de sub control si totusi majoritatea populatiei traieste bine sau foarte bine.La polul opus,In Romania ANAF-ul lupta cu evaziunea fiscala atat de aprig incat numai un om cu probleme la cap mai se apuca in ziua de azi de facut afaceri in aceasta gluma de tara..Eu nici macar la BVB nu mai investesc.