Salarizarea bugetarilor: proiectul e din nou pe ordinea de zi, după ce Guvernul îl abandonase în aprilie

Guvernul pare decis să încheie azi socotelile cu salarizarea bugetarilor. FOTO: gov.ro
Cabinetul Cioloş ar putea aproba, în şedinţa de miercuri, Ordonanţa de urgenţă privind salarizarea bugetarilor, proiectul fiind trecut primul pe ordinea de zi a şedinţei. Executivul abandonase, în aprilie, acest proiect, la cererea ministrului de atunci al Muncii, Ana Costea, care şi-a dat ulterior demisia tot pe fondul neînţelegerilor privind salarizarea.
Share on Facebook4Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului, în şedinţa de acum se supune în dezbatere pentru a fi aprobată Ordonanţa de urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016.

Dragoş Pâslaru: Prima jumătate din grila salarială, în vigoare de la 1 august

Grila de salarizare din Educație este definită într-un mod similar cu cea din Sănătate, 50% din creșteri urmând să intre în vigoare la 1 august 2016, iar întreaga majorare va fi aplicată în decembrie 2017, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, luni, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria, după reuniunea Consiliului Național Tripartit.

„Ce se întâmplă de la 1 august 2016? Intră în vigoare toate corecțiile disfuncționalităților în ceea ce înseamnă încadrarea în aceeași unitate, la aceeași funcție, vechime. Persoane care sunt colegi de birou, cu aceeași funcție, vechime, au salarii diferite – acest lucru se rezolvă“, a spus ministrul.

El a adăugat: „Grila pe sănătate, care presupune în ansamblul său o masă salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent în acest moment, intră în vigoare începând cu 1 august 2016, urmând ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanță de 2% de la 1 ianuarie 2017“.

Cât privește grila pe educație, Pâslaru a declarat: „Ceea ce am făcut în textul ordonanței este că am definit grila integrală într-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar 50% din aceste creșteri intră de la 1 august 2016, deci la un loc cu celelalte, însă majorarea ei la nivelul întreg pe care îl regăsim în grilă intră în decembrie 2017 și pe impact bugetar din 2018 încolo“.

Ministrul a mai afirmat că de la 1 ianuarie 2018 este luat în calcul și bonusul de performanță pentru educație, similar cu domeniul sănătății.

Ce urmează pentru personalul din Administraţie

„Ultima măsură pe care noi o adoptăm este legată de aparatele proprii ale ministerelor, fără neapărat să le denumim, discutăm de circa șapte ministere și aici măsura pe care am luat-o a fost aceea de a seta un nivel minim de 70% din grila Secretariatului General al Guvernului pentru această majorare“, a spus Pîslaru.

Potrivit acestuia, în cazul acestor ministere nu este vorba despre o mărire salarială, ci despre rezolvarea unor inechități în aparatul central al Guvernului.

„Nu este vorba de o mărire salarială, este vorba că o poziție de consilier, pe care o am într-un minister, cum ar fi Ministerul Mediului sau Ministerul Culturii, este din punct de vedere al funcționarilor publici la fel ca și în celelalte ministere, care și-au rezolvat grilele salariale în trecut.
Prin urmare, este o problemă de inechitate între consilierii care sunt pe aceeași funcție, cu aceeași vechime, în ministere diferite. Într-o administrație centrală coerentă nu poți să ai aceste tipuri de decalaje, mai ales că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani a fost că tot personalul valoros din ministerele care aveau grilele scăzute se ducea în ministerele care aveau grilele crescute și în acest mod avem politici cheie publice care sunt afectate, iar calitatea politicilor publice depinde până la urmă de oamenii care lucrează.
Deci nu discutăm de creșteri, discutăm de rezolvarea unor inechități doar în aparatul propriu, central, pe care Guvernul îl are în acest moment“, a explicat ministrul Muncii.

Dragoș Pîslaru a mai spus că anul acesta vor fi făcute economii în privința personalului, pentru că într-un număr mare de ministere există posturi vacante.

Sindicatele şi-au spus cuvântul

Liderii confederațiilor sindicale au transmis, luni, 6 iunie, în cadrul Consiliului Național Tripartit, observațiile lor cu privire la proiectul de ordonanță privind salarizarea bugetarilor, semnalând unele inadvertențe din text.

Tot atunci, reprezentanții federațiilor din Învățământ s-au declarat nemulțumiți de soluția găsită pentru sector.

„Noi astăzi am avansat premierului, ministrului Muncii și ministrului Finanțelor Publice niște observații privitoare la proiectul de ordonanță. Am atras atenția asupra unor inadvertențe din text, a unor probleme în aplicare și posibile complicații care vor apărea după aplicarea efectivă a ordonanței. Acum depinde de Guvern“, a afirmat președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, la finalul discuțiilor avute luni la Guvern.

El a precizat că erau diferențe între salariile în plată și salariile trecute în proiectul de ordonanță, atât pe zona de Sănătate cât și pe cea zona de Educație.

De unde se acoperă cheltuiala?

„Am fost curioși să aflăm de unde s-au găsit resurse financiare suplimentare, pentru că se poate constata că pentru această soluție s-au mai scos la lumină încă vreo 300 de milioane de lei.
Asta dacă discutăm strict de intervalul august 2016 – august 2017. Dacă vorbim de perioada 1 august – 31 decembrie 2017, discutăm de o creștere de fond de salariu de la 2,4 miliarde de lei la 3,8 miliarde de lei. Deci în a doua jumătate a anului viitor discutăm de alte creșteri de cheltuieli bugetare“, a spus Dumitru Costin.

Liderul sindical a cerut decidenţilor guvernamentali să li se comunice când vor avea loc corecții pentru alte categorii de salariați bugetari, deoarece pentru unii abia în 2018 ar mai putea avea loc creșteri de salarii.

În 2016 și 2017, banii de corecții salariale sunt pentru circa 650.000 de salariați din 1,2 milioane.

Hossu: Personalul TESA nu e luat în considerare

La rândul său, Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale Cartel Alfa, a comunicat autorităților rezervele legate de aplicabilitatea și problemele care au apărut în textul proiectului de ordonanță.

Principala problemă: în domeniul sănătății și cel al învățământului, „sunt niște discriminări introduse prin faptul că personalul TESA nu este luat în considerare“, a spus Hossu.

Hăncescu: A doua corecţie e mult prea îndepărtată

În context, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a subliniat că sindicaliștii din sector au respins acest proiect, deoarece termenul de aplicare a celei de a doua corecții este mult prea îndepărtat.

„Confederația Sindicatelor Democratice din România a respins acest proiect de ordonanță având în vedere faptul că termenul de aplicare a celei de a doua corecții este mult prea îndepărtat, adică 1 decembrie 2017.
Ceea ce am cerut și miercurea trecută în stradă a fost ca a doua corecție să se aplice de la 1 ianuarie 2017. Noi, liderii, am organizat acel marș; acum, oamenii decid ce se va întâmpla. Sunt examene naționale, examene de clasa a 8-a și de Bacalaureat, oamenii decid dacă merg sau nu la examene“, a subliniat Simion Hăncescu.

În aprilie, Guvernul renunţase la Ordonanţă

Reamintim că Guvernul a renunţat, în şedinţa din 13 aprilie, la proiectul ordonanţei de urgenţă prin care ar fi restructurat grilele de plată a angajaţilor de la stat, pentru că reaşezarea ar fi costat mai mult decât bugetele alocate, iar constrângerile fiscale sunt ferme.

„Vom avea o nouă abordare în ceea ce priveşte salarizarea în sectorul bugetar, după ce proiectul de ordonanţă de urgenţă a fost retras, la cererea ministrului Muncii, Ana Costea“, a declarat, la finalul şedinţei din 13 aprilie, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului. El a precizat că actualul buget „a fost făcut de fostul Guvern“ şi „nu include elemente de majorare salarială“.

„Acest Guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul Guvern. În bugetul deja făcut nu există elemente care să susţină o majorare salarială, deci orice interpretare de acest gen ar trebui să nu se facă, pentru că nu suntem noi autorii acestui buget, suntem doar gestionarii bugetului. Dacă erau elemente de creştere salarială, sigur că ar fi fost scoase în evidenţă demult şi le-am fi avut şi noi la dispoziţie“, a spus Dan Suciu. În consecinţă, o discuţie legată de posibile majorări salariale pe alte legislaţii „nu are nicio legătură cu realitatea“.

„Ceea ce vom încerca să facem ca să ajungem la un acord cu partea sindicală este să găsim surse suplimentare în urma restructurării. Le-am menţionat şi data trecută şi vom vedea şi după partea a doua a anului, când vom revedea structura bugetului, vom vedea ce resurse suplimentare de finanţare găsim pentru eventuale modificări ale ordonanţei privind salariile bugetarilor“, preciza, în aprilie, oficialul de la Palatul Victoria.
Ulterior, ministrul Ana Costea a demisionat.

Hotărârea 250/1992, cu concediile, ar putea fi abrogată

De asemenea, pe agenda Guvernului de azi se găseşte un proiect de Hotărâre pentru abrogarea art. 5 din HG nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare.

Articolul 5 se referă la (1) Salariaţii care au lipsit de la serviciu întregul an calendaristic, fiind în concediu medical sau în concedii fără plată acordate potrivit art. 25 alin. (3), nu au dreptul la concediul de odihnă pentru acel an. (2) În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fără plată prevăzute la art. 25 alin. (3), însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe doi sau mai mulţi ani calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă, acordat în anul reînceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevăzute la alin. (1).

Share on Facebook4Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone