Rusia a salvat Mechel pe uşa din dos. Kremlinul se teme că falimentul gigantului siderurgic va afecta Gazprombank şi ar lăsa mulţi şomeri

Mechel a avut cinci combinate siderugice în România, la Târgovişte, Câmpia Turzii, Oţelu Roşu, Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila, dar le-a vândut în 2013 pentru suma totală de 230 de lei
Rusia a salvat de la faliment gigantul siderurgic şi minier Mechel, băncile de stat restructurând datorii grupului patronat de oligarhul Igor Ziuzin după ce Kremlinul s-a temut că un faliment al conglomeratului va afecta Gazprombank, care creditase compania cu 1,8 miliarde de dolari, iar o închidere a acestuia ar duce la concedierea a peste 110.000 de oameni.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Oficiali de rang înalt din Rusia, precum Igor Sechin – şeful gigantului petrolier Rosneft şi mâna dreaptă a preşedintelui Vladimir Putin, dar şi Vladimir Yakunin – fostul şef al RZD – compania naţională de căi ferate a Rusiei, au fost implicaţi în salvarea Mechel, scrie Reuters.

Mechel s-a extins foarte mult în afara Rusiei înainte de criza din 2008, perioadă în care a contractat şi foarte multe credite pentru modernizarea oţelăriilor sale. Ulterior, datoriile în monede străine au afectat compania, acestea ridicându-se la 8,7 miliarde de dolari.

Gazprombank era cel mai mare creditor al companiei, Mechel având de rambursat 1,8 miliarde de dolari către banca rusă de stat. Potrivit sursei citate, creditul reprezenta 20% din capitalul Gazprombank, astfel că un faliment al Mechel ar fi antrenat o reacţie în lanţ în finanţele băncii ruse şi mai departe în sistemul financiar.

Frica de proteste masive

De asemenea, Mechel are 66.000 de angajaţi în Rusia, iar în total peste 110.000 de oameni deping de colosul rus. Lichidarea Mechel ar fi dus la concedierea acestora, ceea ce ar fi antrenat mai departe alte probleme sociale, având în vedere că majoritatea se află în regiuni sărace. De altfel, în luna mai, televiziunea rusă de stat a prezentat cum forţele de ordine din Cheliabinsk – din zona Munţilor Ural – se antrena pentru a reprima proteste violente. Ofiţeri de poliţie jucau roul protestatarilor, care construiau baricade din cauciucuri, aruncau pietre şi luau politişti drept ostatici.

Situaţia s-a schimbat radical faţă de anul trecut. Putin voia atunci să lase Mechel să intre în faliment ca să fie un exemplu pentru ceilalţi oligarhi.

Schimbarea la faţă

În Rusia, există o „clică“ de oameni de afaceri care se află în cercurile puterii şi, de cele mai multe ori au legături cu serviciile de securitate. Un alt grup îl reprezintă oligarhii care preferă piaţa liberă, dar care nu contrazic părerile Kremlinului. Ziuzin, 56 de ani, nu făcea parte din niciuna din cele două părţi. Ziuzin este recunoscut pentru faptul că este retras şi modest: deţine o singură casă şi bea vin de 12 dolari sticla din Noua Zeelandă.

Mai mult, în 2008 a avut chiar şi o dispută cu Putin, pe atunci premier. Acesta îl chemase la o întâlnire pe Ziuziun, după ce fusese acuzat că Mechel vinde mai ieftin oţelul în străinătate decât în rusia. Dar oligarhul a transmis că nu a poate să ajungă deoarece este bolnav. Atunci Putin l-a umilit în public. Vizibil nervos, Putin a afirmat: „Să sperăm că se va face bine. Altfel vom fi nevoiţi să trimitem un doctor la el ca să îi rezolvăm toate aceste probleme“. Imediat, acţiunile Mechel au scăzut pe bursă.

Intervenţii la vârful politicii ruse

„A existat o grămadă de politică în această privinţă“, spune Maxim Poletayev, prim-vicepreşedinte la cea mai mare bancă rusă, Sberbank, un creditor major al Mechel. „Nimeni nu a vrut să îl salveze pe Ziuzin, dar totul a trebuit făcut fără (a genera) probleme sociale“, a completat el.

Nici Sechin nu a fost prea bucuros de situaţie. „Nu am simţit nicio bucurie despre asta. M-am gândit, şi încă mă gândesc, că Mechel merita suportul, care în final a fost dat“, a afirmat fostul vicepremier rus.

Andrei Kostin, directorul executiv al VTB, o altă bancă rusă de stat a afirmat, la rândul său: „Desigur că guvernul a vrut să ajungem la un acord. Problema socială este prea importantă pentru ei“.

Mechel neagă că a căutat sprijin la Kremlin, iar Ziuzin a refuzat să comenteze pentru Reuters situaţia. O sursă spune, însă, că patronul grupului s-a simţit dator faţă de soarta acestuia şi a muncitorilor. La nivel oficial, Mechel spune că proprii săi creditori au acţionat pe baze comerciale, iar scăderea rublei a ajutat situaţia companiei.

Nici Gazprombank nu a răspuns solicitărilor, în vreme ce o altă bancă rusă de stat, VTB, a afirmat că datoriile Mechel au fost restructurate din cauza intereselor economice şi a respins ideea unei intervenţii politice drept un „pur nonsens“.

Unul hăis, altul cea’

În 2014, câţiva dintre creditorii Mechel au vrut să restructureze datoriile grupului, propunerea fiind ca la schimb să preia acţiuni la acesta. Dar Ziuzin nici nu a vrut să audă aşa ceva. Astfel că au lansat acţiuni în justiţie pentru a-şi recupera banii. O sursă chiar spunea că Guvernul de la Moscova voia să bage compania în faliment „pentru a da un exemplu“. Pentru a fi sigur că Mechel nu rămâne fără bani, el a insistat să aprobe personal fiecare cheltuială mai mare de un milion de ruble, echivalentul a 15.000 de dolari.

Ulterior, Yakunin – fostul şef al căilor ferate ruse şi Alexander Shokhin – şeful Uniunii Industriaşilor şi Antreprenorilor din Rusia au început să facă lobby pentru Ziuzin.

Yakunin a declarat pentru Reuters că ulterior „conducerea ţării“ a ridicat problema Mechel după o întâlnire cu industriaşii.

După asta atitutdinea băncilor de stat s-a schimbat radical. Procesele au fost suspendate în lune septembrie a anului trecut, deschizând calea pentru o renegociere a datoriilor şi anulare a penalităţilor.

„Creditele, ca păcatele, apasă asupra sufletului“

Când problemele bancare au apărut pentru Mechel, Ziuzin a atârnat un citat deasupra biroului său: „Creditele, ca şi păcatele, apasă pe sufletul tău“. Când compania a ajuns la acordul cu creditorii, Ziuzin a declarat că a fost „un miracol“.

Dintre toate băncile ruse, Gazprombank era cea mai expusă, cu 1,8 miliarde de dolari de recuperat de la Mechel. Numai că Gazprombank este legată de cercul de apropiaţi ai lui Putin. A treia bancă rusă după active, Gazprombank îl are în consiliul de administraţie pe Yuri Shamalov, fratele ginerelui lui Putin, Kiril Shamalov. De asemenea, Sergei Ivanov, fiul şefului administraţiei prezidenţiale a fost şi el în consiliu până anul trecut. Mai mult, banca a fost implicată în multe proiecte sprijinite de Kremlin, iar un colaps al acesteia ar fi ridicat semne de întrebare asupra conducerii.

Două surse bancare au afirmat că Moscova a presat pentru o înţelegere deoarece se temea că Gazprombank va fi afectată.

Potrivit înţelegerii, Gazprombank a cumpărat un pachet de acţiuni la proiectul minier Elga, unde Mechel extrage cărbune de calitate superioară. Veniturile obţinute de Mechel în urma înţelegerii au fost folosite pentru a plăti datorii către Sberbank.

Odiseea Mechel în România

Grupul Mechel a fost prezent ţi în ţara noastră, unde a deţinut combinatele siderurgice de la Târgovişte, Câmpia Turzii, Ductil Steel Buzău, Laminorul Brăila şi Oţelu Roşu. Dar Mechel le-a vândut în 2013 pentru 230 de lei către Invest Nikarom, o firmă românească deţinută de doi ruşi, Victor Chumakov şi Svetlana Chumakova. Aceasta le-a băgat imediat în insolvenţă, ceea ce a dus la proteste ale angajaţilor.

Ulterior, combinatele au fost repornite, iar planul de reorganizare prevede fuziunea COS Târgovişte cu Industria Sârmei Câmpia Turzii. Combinatul de la Oţelu Roşu a fost cumpărat de către omul de afaceri Iosif Armaş pentru 25 de milioane de euro.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone