Românii la 10 ani de la aderare: ce-au primit şi ce-au pierdut

Elena Deacu 27-11-2017
Angela Cristea - FOTO Eduard Enea
Peste jumătate dintre români consideră că vocea lor este auzită în Uniunea Europeană, iar mare parte din ei susţin că aderarea României la UE a adus mai multe avantaje decât avantaje. România s-ar fi dezvoltat mai puţin dacă n-ar fi fost stat membru, arată vocea majorităţii românilor intervievaţi de Comisia Europeană pentru un sondaj realizat cu ocazia a 10 ani de când ţara noastră este membră a blocului comunitar.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

„Imaginea predominantă pe care o au românii despre UE pare să fie aceea a unui proiect de pace şi o bună înţelegere atât între statele membre, cât şi în relaţia cu exteriorul“, a declarat luni şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea. Sondajul arată că 54% dintre români consideră că vocea le este auzită în Uniunea Europeană. „Este prima dată când avem o majoritate în acest sens. Noi am interpretat-o ca pe o asumare mai puternică din partea românilor a statutului de cetăţeni europeni activi“, a mai spus Angela Cristea.

Ce avantaje şi dezavantaje a adus UE

Românii consideră că principalul avantaj al aderării a fost dat de găsirea unui loc de muncă într-un stat membru, aspect semnalat de 35% dintre respondenţi. Totodatăm ei mai consideră că au avut drept avantaje: accesul la mai multe produse sau pieţe (33%), impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc (30%) şi călătoriile mai dese în ţările UE (29%). Alte avantaje, în opinia românilor, sunt: aplicarea normelor şi standardelor europene (28%), o mai bună securitate a ţării (26%) şi şanse egale cu ceilalţi cetăţeni europeni de a studia într-o ţară UE (24%).

În schimb, drept principale dezavantaje, românii au menţionat: scăderea puterii de cumpărare din cauza creşterii preţurilor (67%), cumpărarea de pământuri de către străini (57%), emigrarea specialiştilor români către alte ţări din UE (56%), faptul că românii nu au drepturi egale cu piaţa muncii din UE (53%), traficul de droguri şi persoane (53%), închiderea companiilor din România datorită importurilor masive (52%), ameninţările teroriste (49%), venirea imigranţilor din afara UE (48%) şi concurenţa creată de produsele europene care duce la scăderea preţurilor la produsele româneşti (46%).

Principalele provocări sau ameninţări la adresa UE în viitor sunt, din punctul românilor de vedere: terorismul (65%), Rusia (46%) şi migraţia (41%).

Ce spun românii despre zona euro şi spaţiul Schengen

Circa 58% din români sunt de acord cu aderarea României la spaţiul Schengen, în timp ce 24% sunt împotrivă, iar ceilalţi sunt nehotărâţi. Cu toate acestea, 40% consideră că ţara noastră nu va intra niciodată în această zonă, în timp ce numai 9% spun că acest lucru se va întâmpla în mai puţin de doi ani, alţi 36% susţinând că se va întâmpla în mai mult de doi ani.

În ceea ce priveşte zona euro, românii sunt mai puţin dispuşi să accepte o aderare: doar 46% doresc adoptarea de către România a monedei euro, în timp ce 40% sunt împotrivă. Totodată, doar 8% din respondenţi cred că acest lucru se va întâmpla mai devreme de doi ani, 47% spun că vor trece mai mult de doi ani până la aderarea zona euro, iar 28% cred că nu vom adopta niciodată euro.

Așteptări ridicate de la președinția română a Consiliului UE

Românii au așteptări ridicate legate de președinția română a consiliului UE, din 2019: 51% o consideră foarte importantă și că țara noastră ar trebui să valorifice pe deplin această oportunitate, în timp ce doar 17% spun că este o formalitate, iar 5% consideră că nu contează deloc, nu merită să i se acorde atenție sau resurse.

Așteptările sunt legate atât de facilitarea consensului la nivelul european în politicile cheie din poziția de mediator imparțial, cât și de promovarea interesului național.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone