România autostrăzilor (de pe hârtie): sabotată de lilieci și castori, A1 Lugoj-Deva s-a împotmolit într-un cimitir

Odiseea celor aproape 80 de kilometri ai tronsonului A1 Lugoj-Deva a început în 2007 FOTO: Mediafax
Trei familii de castori, o peșteră cu lilieci și un cimitir sunt motivele invocate pentru întârzierea lucrărilor la segmentul de autostradă Lugoj – Deva. Același tronson pe care constructorii au fost obligați să amenajeze "trecători sălbatice" pentru urși.

Nu ați citit începutul unei fabule moderne, ci o listă desprinsă dintr-o declarație a directorului general al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri (CNADNR), Narcis Neaga. „La Lugoj-Deva lotul 4 au fost trei mari probleme. S-a descoperit un cimitir care apărea ca teren agricol, o peşteră cu lilieci care nu apărea în fezabilitate. Acum trei săptămâni s-au descoperit trei familii de castori, care sunt protejaţi prin lege. Contructorul este foarte bun, dar are ghinion. UMB de regulă termină înainte de termen lucrările. Cu puţină şansă sperăm să fie în termen. În principiu mizăm pe 80 kilometri de autostradă”, a explicat recent acesta.

Trei castori, și tot ei

Tronsonul autostrăzii A1 Lugoj – Deva pare să fie aibă cele mai multe probleme de execuție în raport cu celelalte tronsoane de drum de mare viteză aflate în execuție, în frunte cu cele trei famii de castori descoperite pe Lotul 4, un lot executat de consorțiul JV Spedition UMB SRL / Tehnostrade SRL , și cu o valoare a contractului de 419,4 milioane de lei.

Cele trei familii de castori, animale protejate prin lege, au fost descoperite în zona localității hunedorene Bejan. Castorii şi-au făcut casă pe un canal care se află lângă un iaz al termocentralei Mintia. Un localnic a văzut familiile de castori şi a anunţat autorităţile de mediu că lucrările la autostradă vor trece extrem de aproape de iaz.

Citiți și: Drumurile noastre toate – care este realitatea de dincolo de cifrele din Master Planul de Transport

Pentru a găsi o soluție, constructorul chiar a angajat o societate specializată, și, previzibil, cea mai la-ndemână pare a fi cea a mutării castorilor într-o altă zonă.

Peștera cu lilieci

La 14 februarie 2014, constructorul a constatat că traseul drumului de mare viteză se suprapune peste peștera Tunelul, de pe raza comunei Șoimuș, în care se găsesc mai multe populații de lilieci, la rândul lor protejate de lege.

În aceste condiții, constructorul a oprit lucrările și a luat legătura cu autoritățile de protecție a mediului. După mai bine de șase luni de corespondență între constructor și ecologiști, în octombrie 2014, CNADNR a încheiat un contract de colaborare cu Asociația pentru Protecția Liliecilor (APL), cu un termen de finalizare de un an. În stadiul actual, APL trebuie să găsească împreună cu executantul lucrărilor soluțiile tehnice pentru continuarea lucrărilor.

Sabotați de urși

Nici nu începuseră bine lucrările pe Lugoj – Deva că mai multe asociații de ecologiști s-au plâns direct la Bruxelles că urșii bruni nu mai pot migra între Munţii Banatului şi Munţii Apuseni din cauza traseului autostrăzii.

Compania de drumuri a fost nevoită să schimbe soluția tehnică. Astfel, pe traseul autostrăzii, pe Loturile 2,3 și 4 vor fi construite șase ecoducte, tuneluri săpate în pământ, acoperite cu verdeață, astfel încât animalele să poată umbla în voie prin pădure.

Citiți și: Regele abdicat al asfaltului: de ce renunță Dorinel Umbrărescu la construcţia de drumuri

Toate aceste lucrări vor aduce costuri suplimentare de aproximativ 65 milioane de euro. Și asta nu e tot. Lucrările vor fi întârziate și de licitațiile pe care compania de drumuri trebuie să le facă pentru execuția tunelurilor.

Cimitirul fantomă și halda de steril

Pe tronsonul aceleiași autostrăzi, în zona localității Branișca, constructorii au descoperit un cimitir neautorizat, care în studiul de fezabilitatea al CNADNR apărea ca zonă cu pășune.

Constructorul propusese inițial modificarea traseului autostrăzii, dar în octombrie 2014 Compania de drumuri a încheiat un contract cu autoritățile pentru strămutarea cimitirului.

Pe același traseu, și tot pe lotul 4, drumarii au descoperit în iunie 2014 o haldă de steril în zona Mintia. Autostrada urma să treacă prin zona haldei, iar specialiștii au semnalat CNADNR că pot apărea probleme de structură. Soluția tehnică propusă de executantul lucrării a fost construirea unui viaduct suplimentar, dar soluția a fost respinsă din cauza costurilor ridicate.

Autostradă cu termen prelungit

Odiseea celor aproape 80 de kilometri ai tronsonului A1 Lugoj-Deva a început pe 7 mai 2007, când Ministerul Transporturilor a atribuit studiul de fezabilitate asocierii DIWI Consult International GmbH/Roughan & O’Donovan Consulting Engineers/IC Consulenten Ziviltechniker GesmbH. Această companie apare înregistrată oficial, la 31 mai 2007.

Studiul final a fost trimis către autorități la 30 iunie 2008, iar tronsonul a primit acordul de mediu doi ani mai târziu. În mai 2013, la aproape cinci ani de la finalizarea studiului de fezabilitate, CNADNR a anunțat câștigătorii licitației pentru execuție.

Citiți și: Volkswagen, mașina poporului român – mașinile second hand germane continuă să domine vânzările locale

Lotul 2 a fost atribuit consorțiului JV Salini Construttori SpA (Impregilo SpA) / Secol SpA, pentru 562,73 milioane de lei. Lotul 3 a fost adjudecat de asocierea JV Teloxim Con SRL / Comsa SA / Aldesa Construcciones SA / Arcadis pentru 579,92 milioane de lei, iar Lotul 4 (care are și cele mai multe probleme de proiectare) a fost câștigat de consorțiul JV Spedition UMB SRL / Tehnostrade SRL, la valoarea de 419,4  milioane de lei. Lotul 1 a fost deja executat, dar nu este funcțional, pentru că drumul se oprește în câmp.

Potrivit datelor furnizate de CNADNR către Hotnews, la doi ani de la începerea oficială a lucrărilor la autostrada Lugoj – Deva stadiul lucrărilor este următorul: Lotul 2 are un grad de execuție de 8,68%, Lotul 3 este executat în proporție de 14,32%, iar lucrările de pe Lotul 4 au un grad de finalizare de 28,15%. Teoretic, termenul de finalizare a întregii lucrări este 2016. Practic, rămâne un mister.