Re>patriot – România îi cheamă acasă, dar ce oportunități le oferă pentru a-i convinge să se întoarcă?

O româncă pozează cu drapelul național pe străzile Bucureștiului, la 25 de ani după Revoluție FOTO: AP
Pe fondul atenției crescute de care se bucură Diaspora în ultimele șase luni, crește puternic și interesul pentru repatrierea românilor care muncesc și trăiesc în afara țării. Toate acestea sunt lucruri pozitive, însă o întrebare simplă așteaptă răspuns: pe cine vrea economia românească acasă și care e miza repatrierii?
Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

S-a lansat, marţi (28 aprilie), proiectul Re>patriot, program de repatriere prin antreprenoriat a românilor emigrați, demers care își propune să-i susțină pe românii care doresc să revină în țară cu informații și consiliere pentru acces rapid la oportunitățile din România. Întreaga inițiativă se sprijină pe ideea că aproximativ un sfert dintre românii emigrați doresc să revină în țară, iar România are nevoie de business-uri sănătoase, creatoare de valoare. Proiectul răspunde, în același timp, nevoii României de a atrage expertiză și bune practici din țările cu o economie de piață dezvoltată.

“Constatăm că un număr tot mai mare de români care lucrează în străinătate ar dori să se întoarcă acasă. Ei deţin resurse în bani, cunoştinţe, abilităţi, experienţă şi o mare capacitate de muncă. Până acum, banii trimişi de ei au adus o contribuţie importantă la creşterea României. Marea majoritate au emigrat pentru că în ţară lipseau oportunităţile şi perspectivele unui viitor mai bun. Au ales să plece într-o lume liberă, a competiţiei, a corupţiei foarte scăzute, a valorilor etice, au ales să lucreze în economii funcţionale. Cei mai mulţi îşi iubesc ţara şi e momentul să dovedim că îi preţuim. 
Guvernul României ar trebui să considere o prioritate naţională atragerea românilor plecaţi. Aceştia pot investi în economia României şi vor reveni în ţară aducând cu ei posibili investitori şi asociaţii din ţările în care trăiesc. 
Sunt convins că transferul de know-how şi infuzia de capital astfel dobândite vor reprezenta un imbold important pentru economia românească”, a declarat Marius Bostan, liderul Re>patriot.

Citiți și: Diaspora de 3 miliarde de euro, umilită în documentarul britanic “Vin românii”

Diaspora, cel mai mare investitor din România

Despre scopul proiectului susținut de Fundația Romanian Business Leaders – organizație care reunește antreprenori și lideri de business importanți din mediul privat din România – Adevărul Financiar a scris încă de săptămâna trecută. În același articol, era readusă în discuție contribuția pe care Diaspora o are în economia românească. De pildă, de la începutul crizei economice internaționale, remiterile românilor din străinătate (banii trimiși în țară de muncitorii din Diaspora) au depășit fără excepție nivelul investițiilor străine directe (ISD). În 2010 și 2011, remiterile românilor au fost de trei ori mai mari decât valoarea investițiilor străine directe (ISD), ajungând la șase miliarde de euro în fiecare dintre acești ani. Iar nivelul record a fost atins în 2008, când sumele de bani trimise în țară de muncitorii români au atins aproape nouă milioane de euro.

Astfel, economia românească nu doar că este direct influențată de banii românilor din Diaspora, însă Diaspora e și cel mai mare investitor din România ultimilor zece ani, perioadă în care românii au trimis acasă 57 de miliarde de euro, cu șase miliarde mai mult decât investițiile tuturor companiilor străine în România. Spus altfel, contribuția pe care Diaspora o aduce în economia românească este deosebit de importantă. Tocmai de aici își iau argumentele cei care susțin că Diaspora trebuie spijinită serios, dar lăsată în același timp să-și facă treaba obișnuită fără discursurile populiste despre revenirea acasă.

Citiți și: Lista mândriei naționale: antreprenorii și managerii de succes din diaspora românească

La popul opus stau cei care cred că odată întorși acasă, românii aceștia ar aduce o și mai mare valoare adăugată economiei și societății românești. Ambele idei au și aderență, și tracțiune, însă fără studii serioase, concluziile par neserioase. Și tocmai din acest motiv, programele care îi vizează pe românii care deja ar vrea să revină în țară, dar nu prea știu cum și în ce condiții, par firești și au șanse de reușită; așa cum nu par să aibă programele (sau declarațiile de campanie politică) care își propun să-i tocmească să revină în țară pe mai toți românii, inclusiv pe cei care au deja puternice rădăcini în țările de adopție. Iar contextul poate fi lărgit cu informațiile despre afacerile fondate de români în străinătate: peste 45.000 în Italia, circa 25.000 în Spania și 10.000 în Marea Britanie, potrivit informațiilor din presă.

Miza afacerilor mici

Când vine vorba de oportunitățile celor care ar vrea să revină în țară și să fondeze propriile afaceri, miza antreprenoriatului crește. Pentru că la un nivel mediu de pregătire, puțini români visează să revină acasă în postura de angajat. Vorbim aici de oameni care au acumulat o oarecare sumă de bani, care și-au refăcut casele în țară și ar vrea, la un moment dat, să revină în România la cârma propriilor afaceri. Este vorba mai ales de mici afaceri de familie care s-ar înscrie cu ușurință în profilul antreprenoriatului românesc, pentru că structura companiilor din România, motorul care mişcă economia şi care adună peste patru milioane de angajaţi şi afaceri de 250 de miliarde de euro, este domi­nată de SRL-uri care acoperă 64% din numărul total de firme active.

Citiți și: Românii din diaspora sunt așteptați să revină acasă la cârma propriilor afaceri

Datele aparțin unui studiu recent al Ofi­ciului Naţional al Registrului Co­mer­­­ţului (ONRC), care a făcut o radiografie a mediului de businss românesc din ultimii 25 de ani. Cercetarea arată că din anul 1990 și până astăzi, în România au fost lansate 2,6 milioane de afaceri. Durata medie de viață a unui SRL este de aproape 10 ani, cu patru ani mai mult decât viața medie a unui PFA.

Însă mai important pentru tema repatrierii românilor, studiul ONRC arată că SRL-urile au în medie un aso­ciat, iar cele mai populare domenii de activitate sunt comerţul, construcţiile şi transporturile. Peste 90% dintre aceste companii sunt însă microîntre­prinderi, adică au doi salariaţi, un capital social de 50.000 de lei şi o cifră de afaceri medie de 213.000 de lei.

În România funcționează 385.000 de companii care au o cifră de afaceri mai mică de un milion de lei şi care reuşesc să adune în bilanţuri afaceri cumulate de 66 de miliarde de lei (15 miliarde de euro), respectiv doar 6% din cifra de afaceri totală a companiilor locale. La polul opus, marile companii formează un grup select de 1.200 de fir­me care asigură 50% din afaceri locale.

Citiți și: Ce exportă România în țările adoptive ale românilor din Diaspora

Repatrierea prin antreprenoriat

În acest context, Re>patriot își propune, chiar prin declarația de intenție, să atragă românii plecați în străinătate înapoi acasă, pentru a deschide o afacere. Acestor oameni, programul trebuie să le ofere accesul la suficiente informații de primă mână despre oportunitățile de a fi antreprenori în România. “Problemele pe care dorim să le rezolvăm sunt accesul limitat la informațiile privind oportunitățile de dezvoltare a unei afaceri în România și lipsa de încredere în posibilitatea de a avea succes ca om de afaceri corect. Adiacent vom comunica și oportunitățile de angajare pentru românii care vor să se întoarcă în țară în postura de angajați”, spun reprezentanții Repatriot, pe site-ul proiectului.

Aceștia citează un studiu realizat în 2012, în Italia, potrivit căruia 23% dintre românii din Italia declarau că doresc să investească într-o afacere în România. Pentru ei, Re>patriot va organiza șapte conferinţe în Italia, Spania și Marea Britanie, prin care românii să ia contact direct cu antreprenori de succes care fac business corect în România. Primele două astfel de evenimente au loc la Torino și Milano, pe 22 mai, respectiv 23 mai.

„Principalele bariere ale românilor plecați care doresc să investească în țară țin de lipsa informațiilor și teama de a nu pierde banii investiți. Ne-am propus să îi ajutăm cu informații despre ce presupune să deschizi  o afacere în România, despre procedurile legale, despre finanțare, despre ocaziile de a face afaceri în diferite domenii. Pentru a încuraja să-și depășească neîncrederea, vom promova povești de succes ale antreprenorilor români”, a declarat Felix Pătrășcanu, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Romanian Business Leaders.

Diaspora număra la sfârșitul anului trecut 3,2 milioane de oameni, potrivit unor cifre comunicate Hotnews de Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Cele mai mari comunități locuiesc în Italia și Spania (peste 900.00 de oameni în fiecare dintre cele două state), SUA (470.000), Germania (230.000), Marea Britanie (144.000). În realitate, cifrele ar putea fi și mai mari dacă luăm în calcul persoanele care lucrează fără forme legale.

 

Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
  • George Vasiliu

    Vreau o tara ca afara. Fara corupti, fara cozi la ghisee, fara maculatura inutila. Vreau sa existe ghisee elecronice, sa fiu impozitat la sursa si corect, vreau sa pot avea acces la orice serviciu online, chiar si acela de a trimite scrisori sau de a redirectiona corespondenta.
    Vreau politisti amabili si corecti, vreau protectie sociala, vreau sa fie normal ca respect legea si ca cel care nu o respecta, plateste.
    Vreau o Romanie a bunului simt. Apoi ma intorc… si eu, si familia mea si conving si prietenii mei sa o faca.

    • Carmen De La Ronda

      Daca mai traiesti sa le vezi pe toate astea. Nu uita ca la Romani e normal sa dai spaga toata ziua buna ziua. A intrat in singe si nu iese usor.

  • Popa Horia Liviu

    Pai de ce sa vina acasa?Sa mai dea muie guvernul si parlamentul asta,la inca 3 milioane,ca la 20 nu e destul!Stati fratilor unde sunteti,aici e futere de mama!

  • Un fost roman

    Dupa ce am avut privilegiul de a tari in normalitate, imi lipseste doza necesara de masochism pentru a ma intoarce in “eterna si fascinanta Romanie”. Sunt satul de spiritul mioritic, de cocalari, de balcanisme, de Ponta si ai sai la fel ca si de nemuritorul Iliescu.

    O data cu renuntarea la cetatenia Romana voi dona guvernului un sac de pene pe care sa mi-l sufle in c…

  • Tolontan

    Baieti: terminati cu glumele fara sare, cu indobitocirea psd ista! Romanii nu vor sa se intoarca in tara! Nici nu are sens sa dezvolt: stiti si voi de ce nu se vor intoarce! De intors se vor intoarce intr un moment cei ce sunt singuri pe acolo. Ce sa faci intr o tara corupta, unde platesi pana si asistenta intr un spital, nu tu trotuare, nu tu autostrazi, nu tu maunca si cea ce o poti gasi e pe bani putini, cand ploua te umpli de noroi pana si in marea capitala, Bucuresti…. Sictir- este raspunsul pentru cei ce vin cu asemenea tampenii…

  • Gianina

    Ma intorc anul acesta dupa 10 ani. E o totala nebunie in conditiile de fata dar cand ajungi sa intelegi ca cei din afara au muncit sa construiasca ce au, cred ca este si de datoria noastra sa facem un efort pentru a lasa ceva mai bun in urma noastra. Atata timp cand nu am oferit nimic, cand nu am incercat sa schimbam ceva, nu cred ca avem dreptul sa cerem absolut nimic in schimb. Din pacate traim aceaste vremuri si avem mai mult de munca . Si cunosc alti romani pregatiti sa se intoarce in tara. Daca toti vor pleca cum am plecat noi, ce s-ar alege de tara ca ti-a dat pana la urma o limba, o traditie, o istorie, chiar si o scoala asa cum este ea? E de datoria noastra sa ne intoarcem cu ce am invatat si sa incercam sa facem ceva fara sa asteptam totul pe tava. Ramaneti unde sunteti. E mai bine asa. Si va rog nu mai carcotiti, acest articol nu este pentru fosti romani.