Recensământul datornicilor: Fiscul va publica lista românilor cu datorii mai mari de 100 de lei la stat. Ce obligaţii fiscale nu sunt considerate restante

Vor fi raportate obligaţiile restante la sfârşitul fiecărui trimestru şi neachitate până la data publicării listei
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va publica pe pagina sa de internet lista datornicilor la stat, fiind vizate atât persoanele fizice, cât şi companiile. Precizarea a fost înscrisă în ordinul ANAF 558 din 29 ianuarie, publicat în Monitorul Oficial.
Share on Facebook85Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Obligaţiile restante sunt cele existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la dată publicării listei. Prin obligaţii restante sunt vizate sumele pentru care nu s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată, dar şi diferenţele şi sumele accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată, potrivit consultantului fiscal Adrian Benţa.

Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante:
a) obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut;
b) obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată;
c) obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară.

Citiţi şi Şeful ANAF: Unii consultanţi fiscali ai mediului privat încearcă să reglementeze activitatea Fiscului prin diverse presiuni

Ordinul introduce şi o serie de plafoane pentru obligaţiile fiscale restante, ce nu fac obiectul publicării pe site-ul ANAF. Aceste plafoane sunt:
* 1.500 lei, pentru marii contribuabili;
* 1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;
* 500 lei, pentru ceilalţi debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în mod independent sau exercită profesii libere;
* 100 lei, pentru persoanele fizice.

Ce elemente va cuprinde lista?

Lista va cuprinde: denumirea/numele şi prenumele debitorilor, codul de identificare fiscalã sau codul numeric personal, domiciliului fiscal şi cuantumul total al obligaţiilor fiscale restante.

Citiţi şi: ANAF a solicitat Zentiva să achite restanţe de 18 milioane de lei la taxa clawback

Fiscul va comunica debitorului o notificare până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligaţiile fiscale restante.

Actul normativ mai precizează că în cazul în care există neconcordanţe între evidenţa debitorilor şi sumele cuprinse în notificări, punerea de acord asupra acestora se realizează în termen de 5 zile de la data notificării, în caz contrar obligaţiile fiscale restante notificate se consideră recunoaştere a datoriei.

Cazuri speciale

Stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a organelor abilitate să aplice măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită este reglementată de Ordinul ANAF nr. 3744/2015.
Conform acestui temei normativ, prin cazuri speciale de executare silită se înţelege punerea în aplicare a prevederilor privind executarea generate de hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a dispus recuperarea unor creanţe bugetare de la debitori persoane fizice sau juridice, hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate ca urmare a sesizărilor formulate de către comisiile de cercetare a averilor, precum şi alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere prin hotărâri judecătoreşti definitive.

Structura abilitatã sã ducă la îndepliniere procedura acestor executări silite este Serviciul executări silite cazuri speciale.

Citiţi şi: Firmele fantomă fraudează bugetul folosind codul de TVA. Primul exemplu explicat de ANAF

Organul competent în administrarea contribuabililor trebuie să îi notifice pe aceştia ori de câte ori intervin modificări cu privire la cazurile speciale de executare silită, precum şi cu privire la structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită.

Citiţi şi: ANAF explică de ce nu reuşeşte să vândă imobilele confiscate lui Dan Voiculescu

Executare silită

Actul normativ stabileşte situaţiile în care personalul din cadrul Direcţiei de executãri silite cazuri speciale poate participa efectiv la executarea silită.

Citiţi şi: Gelu Diaconu, şeful ANAF, acuză: Mii de firme fantomă îşi au sediile la adresele unor case obscure de avocatură

Aceste situaţii sunt:
a) în cazul în care cuantumul sumelor cuvenite bugetului de stat depăşeşte pragul de 10 milioane euro, echivalentul în lei;
b) în cazul în care debitorii fac parte din categoria marilor contribuabili;
c) în cazul blocării fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor ce fac obiectul sancţiunilor internaţionale;
d) la solicitarea scrisă a vicepreşedintelui coordonator al activităţii de colectare a veniturilor bugetare;
e) în cazurile identificate la nivelul Direcţiei executări silite cazuri speciale ca fiind de o complexitate deosebită.

Citiţi şi: Operaţiunile ANAF 2015: Peste trei mii de sesizări penale, cu prejudicii totale de 10 miliarde de lei

Share on Facebook85Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone