Războiul petrolului face primele victimele. Tot mai mulți producători de petrol de șist își încetează activitatea

Peste 200.000 de locuri de muncă au dispărut din industria petrolieră a SUA FOTO: Guliver / Getty Images
Tot mai mulţi producători de petrol de şist din SUA îşi întrerup activitatea din cauza preţului prea mic al petrolului şi a lipsei de finanţare.

Ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi a spus explicit că Arabia Saudită nu-şi va reduce producţia, pentru ca preţul petrolului să crească. El consideră că cei cu costuri de producţie mari trebuie „ori să scadă cheltuielile, ori să se împrumute sau să-şi oprească activitatea“ adăugând că „nu este necesară reducerea producţiei OPEC atâta timp cât surplusul marginal de producţie va fi eliminat de pe piaţă“.

Efectele acestei strategii a Arabiei Saudite se văd deja. Cel mai mare producător de petrol din Dakota de Nord (SUA), Whitining Petroleum, suspendă toate operaţiunile de exploatare prin fracturare. O altă companie importantă, Continental Resources, a procedat la fel pentru a reduce costurile.

Whitining a comunicat că reduce cheltuielile din acest an cu 80%, cea mai mare scădere anunţată până în prezent de un mare producător independent de petrol de şist ca răspuns la prăbuşirea cotaţiilor la minimul ultimilor 10 ani.

SUA pierd prima rundă a războiului petrolier

Este o primă confirmare că strategia saudiţilor de a-i scoate de pe piaţă pe producătorii cu costuri mari funcţionează, chiar dacă probabil efectul este temporar.

Acţiunile Whitining au crescut cu 8% după anunţul privind suspendarea activităţii de fracturare, semn că investitorii apreciază decizia de conservare a capitalului, chiar dacă aceasta înseamnă scăderea veniturilor.

Restrângerea activităţii unor companii energetice mari se va resimţi la nivelul Dakota de Nord, al doilea stat producător de petrol din SUA după Texas, cu o producţie curentă de 1,1 milioane de barili pe zi. În primul rând, aceasta înseamnă dispariţia a zeci de mii de locuri de muncă care se vor adăuga celor 250.000 deja desfiinţate la nivel naţional în industria extractivă a SUA.

Saudiţii obţin o victorie de etapă, prin eliminarea de pe piaţă a producătorilor cu costuri ridicate. Însă compania americană anunţă că a luat măsura îngheţării activităţii pentru a-şi conserva lichidităţile şi că va relua activitatea imediat ce preţul petrolului va trece de 40 de dolari.

Producţia de petrol este la mâna băncilor

Situaţia financiară a producătorilor americani se degradează rapid. Doi alţi producători importanţi, care au cumulat datorii de 7,6 miliarde de dolari, nu şi-au plătit dobânzile aferente obligaţiunilor emise. Până la mijlocul lunii martie sunt obligaţi ori să-şi achite datoriile, ori să ajungă la un acord cu creditorii sau să se declare în incapacitate de plată, primul pas spre faliment.

Călcâiul lui Ahile al boom-ului petrolului de şist sunt creditele neperformante. Companiile au investit mai mult pentru exporare şi exploatare decât au câştigat din vânzarea petrolului şi gazelor naturale, diferenţa fiind acoperită de regulă prin emiterea de obligaţiuni. Producătorii de petrol şi gaze de şist au cumulat datorii totale de 237 de miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie 2015, conform datelor furnizate de 61 de companii americane.

Cel mai mare risc de faliment după 2009

Scăderea cu 70% a preţului petrolului faţă de vara 2014 sperie băncile şi deţinătorii de obligaţiuni că nu-şi vor mai recupera integral banii. Ieftinirea acţiunilor reflectă aceste îngrijorări.

Neplata dobânzilor la obligaţiunile emise în perioada când preţul petrolului era la cotaţii înalte poate să fie o încercare de negociere cu creditorii pentru restructurare a datoriilor. „Este un instrument de negociere. Dacă nu-şi mai platesc dobânzile la datele stabilite, creditorii n-au cum să-i forţeze şi trebuie să se aşeze la negocieri“, explică Jason Wangler, analist al pieţei energetice, pentru Bloomberg.

De la începutul anului trecut, 48 de companii petroliere din America de Nord au intrat în procedurile de faliment, cu datorii totale de 17,3 miliarde de dolari, spune firma de avocatură Haynes şi Boone. Cea mai mare dintre ele este Samson Resources, cu o datorie de patru miliarde de dolari.

La un dolar investit, se recuperează 10 cenţi

Conform unui studiu Moody’s, în prezent, se înregistrează cel mai mare număr de companii care au risc maxim de faliment, de la criza financiară din 2009. Cea mai mare cotă dintre acestea aparţine sectorului de petrol şi gaze, cu 28% din total.

Cea mai mare parte a datoriilor companiilor este reprezentată de emisiuni de obligaţiuni corporatiste. Din datoriile de 197 de miliarde de dolari, cât cumulează aceşti producători independenţi, 101 de miliarde sunt cotate în categoria „junk“ (gunoaie), şanse minime ca să mai fie plătite.

De exemplu, pentru cele două companii, Energy XXI şi SandRidge care au ratat un termen pentru plata cupoanelor, în caz de faliment, investitorii vor primi pentru obligaţiunile negarantate cel mult 10 cenţi la un dolar investit.

Băncile, la rândul lor, îşi cresc provizioanele pentru a acoperi potenţialele pierderi cauzate de creditele neperformante. S&P estimează că liniile de credit ale acestor companii vor fi tăiate cu 30% din aprilie, după ce băncile îşi vor face evaluarea semestrială a performanţelor împrumuturilor.