PROIECT DE ȚARĂ (I) Radu Timiș, Cris-Tim: „Noi, ortodocșii, mergem pe ideea de pur, sărac și smerit. Nu cred că este un păcat ca oamenii să fie bogați”

Radu Timiș a acordat un interviu la Adevărul Live Financiar, parte din campania PROIECT DE ȚARĂ FOTO: Mediafax
Radu Timiș, coproprietar al Cris-Tim, unul dintre cele mai mari grupuri românești din industria alimentară și agricultură, spune că atunci când a pus bazele afacerii sale, în urmă cu două decenii, s-a gândit să facă o firmă „pentru o sută de ani”.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Cu suișuri și coborâșuri, Cris-Tim a rămas una dintre puținele companii românești solide, veniturile pentru 2015 ridicându-se la 105 milioane de euro. Radu Timiș a acordat un interviu la Adevărul Live Financiar, parte din campania PROIECT DE ȚARĂ, derulată de Adevărul Financiar și Adevărul, în care a afirmat că lipsa de competitivitate este principala problemă a companiilor românești.

Pe lângă producția și retailul de produse din carne, Timiș a investit și într-o fermă de creșterea animalelor și de producție a furajelor, precum și în agriultură. A lansat brandul ”Măgura” pe piața laptelui și se pregătește să aducă pe piață o marcă proprie de vin.

Timiș este, în continuare adeptul strategiei „prin noi înșine”, omul de afaceri refuzând în repetate rânduri să-și vândă compania. „Chiar am fost tentat să fac un joint-venture, dar nu cred că aș fi suportat acel regim”, a spus Timiș.

Omul de afaceri mai crede că fondurile europene din agricultură sprijină doar afaceri fără perspectivă, nu și companiile mari care ar putea să concureze marile grupuri europene. Citiți mai josdialogul cu Radu Timiș, primul dintr-o serie de patru interviuri cu lideri din businessul autothton.

Adevărul Financiar: Site-ul nostru a demarat campania PROIECT DE ȚARĂ care își propune să identifice un plan de salvare a României. Care este, în viziunea dumneavoastră, planul de țară care ne lipsește?

Radu Timiș: Capitalul românesc trebuie apreciat și stimulat. Pot să spun chiar ocrotit atât de politicieni, cât și de consumatori – să știe că atunci când cumpără de la raft un produs creat în România aduce plusvaloare întregii societăți românești. Participând la un colocviu internațional de diplomație publică la care au venit inclusiv doi domni din Congresul american, cineva de la Cambridge spunea că diplomația publică se schimbă total, în sensul că nu diplomații mai au rolul pe care îl aveau înainte în conflicte și în policia de zi cu zi, ci cetățeanul de rând, consumatorul. Odată cu internetul, informația zboară foarte repede și decizia politicului este foarte ușor influențată de către individ. Aceeași persoană ne vorbea despre importanța unui produs făcut în România și exportat, spunea că cel mai bun ambasador al unei țări este exportul.

Ceea ce ar trebui să facem în economie și, în special, în agricultură este să dăm competitivitate produselor noastre. Din cauza faptului că am intrat târziu în circuitul competitivității globale, avem un decalaj foarte mare: noi suntem prima generație care a pus bazele unui business.  Sigur, ne-am dezvoltat foarte repede, am crescut foarte repede, dar încă nu am făcut încă toate greșelile din care alții au învățat în două-trei generații. Și lucrurile acestea se văd.

De ce am rămas în urmă, ca țară?

Nu putem să stingem atât de repede niște decalaje atât de mari din punct de vedere al know-how-ului, al tehnologiei, chiar și al puterii financiare în șapte-opt ani de la integrarea în Uniunea Europeană.  Această diferență, din păcate, ne creează un handicap și vedem ce se întâmplă astăzi inclusiv în hipermarketurile românești: doar 30% din ce se vinde pe raft sunt produse românești. Nu este deloc bine pentru România. În loc să vindem noi și să fie implicată forța de muncă românească, din păcate, noi cumpărăm din Uniunea Europeană.

Competiția economică este construită după un principiu piramidal: cel mai puternic ia pâinea celui mai slab. Acum 12 ani, când am participat la o conferință a lui Michael Kotler, părintele marketingului, mi-a spus două lucruri: ”dacă faceți un produs pe care poate să îl facă și chinezul vindeți businessul și, dacă nu sunteți numărul unu, vindeți businessul.” Vedem că bussinessul se globalizează, că cei puternici devin și mai puternici.  Vedeam o statistică potrivit căreia 66 de oameni dețin jumătate din averea lumii. Este îngrijorător pentru  că această clasă de mijloc devine din ce în ce mai firavă – și la noi, și în țările europene.

Cum credeți că putem recupera acest decalaj? Ce soluții propuneți?

Noi avem și avantajul că suntem destul de în urmă față de țările europene, adică avem foarte mult de investit, începând de la infrastructură, fabrici mai performante, zona de real-estate – în toate acestea este de investit în următorii zece ani. Sigur că da, din păcate, aceste oportunități nu sunt luate de noi românii. Nici acum nu am reușit să returnăm băncilor sumele investite în ceea ce s-a făcut – datoriile ne apasă și nu avem aceeași putere de dezvoltare ca o companie străină. Dar o parte dintre antreprenorii români fac și performanță.

Chiar și fondurile europene sunt gândite să meargă în zona antreprenoriatului social. Banii ăștia se pierd. Chiar le-am spus celor de la Ministerul Agriculturii ”faceți o analiză a fondurilor europene, să vedeți câte companii mai au performanță, câte companii există, câte companii exportă”. Chiar și politica europeană este să nu se dezvolte companiile mari pentru că – sigur – noi le facem competiție lor și atunci banii se duc într-o zonă care n-are viitor și, din păcate, companiile mari – cum suntem noi –  trebuie să acceseze banii băncilor ca să ne putem dezvolta.

Îi invidiați pe polonezi pentru modul în care s-au dezvoltat – cu companii proprii?

Nu pot să spun că îi invidiez. Îi apreciem și pot fi un model pentru noi. Ei au învățat un lucru, că naționalismul și iubirea de patrie se leagă cu prosperitatea și cu viitorul. La noi, dincolo de faptul că fiecare se declară patriot, uităm că fiecare creează viitorul acestei țări. Țin minte că acum vreo zece ani eram în Polonia și pe strada lor principală din Varșovia, erau doar trei branduri străine. Nu exista pantof, cămașă sau geantă marcă străină. Polonezul cumpără mai departe produs polonez și tie că are o influență extraordinară.

Ambasadorul american Hans Klemm declara că România și-ar putea propune ca în 25 de ani să devină a șaptea marea putere europeană, pentru că suntem a șaptea mare țară, după populație. Cum vi se pare această idee?

Ca să ne propunem să fim pe locul șapte trebuie să ne propunem să visăm. Trebuie să avem lideri care să-și dorească lucrul ăsta. Trebuie să avem o clasă politică puternică care să-și dorească să facă lucruri pentru țară. Din păcate, încă politicul este o expresie prelungită a ceea ce suntem noi ca popor. Ca civilizație și cultură, există o diferență mare între noi și țările europene.

Cum comentați modelul Suediei, o țară cu o populație de două ori mai mică decât cea a României însă cu un PIB triplu?

Ei, în filosofia lor religioasă (protestanți – n.red.), plusvaloarea pe care o aduce economicul se reflectă direct în bunăstare și chiar în viața spirituală a poporului. Noi, ortodocșii, mergem pe ideea ”sărac și cinstit” sau ”pur, sărac și smerit.” Nu cred că este un păcat ca oamenii să prospere, să fie bogați.

Sunteți unul dintre cei mai bogați români (Timiș are o avere de 70-75 milioane de euro, potrivit Capital, cei mai bogați români – n.red.), dar în același timp sunteți recunoscut drept un om de afaceri credincios.

Atâta timp cât considerăm că niciun atom din univers nu poate exista fără Dumnezeire, atunci și viața noastră este în armonie cu Dumnezeu, în armonie cu Universul. Nu putem face excepție de legile morale, de legile sociale. Spuneați că sunt unul dintre cei mai bogați români. Unii dintre proprietarii de businessuri au ales, așa sunt și eu, să reinvestească absolut tot – am o carte verde la bancă pentru că banii mei sunt în business și nu am investit doar banii băncii, iar alții au preferat să scoată acești bani din business și să-i investească în proprietăți.

Urmăriți: VIDEO Adevărul Live Financiar – PROIECT DE ȚARĂ: pariul pe agricultură

Apropo de ideea potrivit căreia capitalul românesc are de suferit, asta s-a întâmplat și din cazua faptului că o parte dintre capitaliștii români și-au făcut rău singuri devalizându-și propriile companii…

Noi am avut acești 25 de ani extrem de duri: schimbările au fost multe, rapide și dureroase. Dacă ținem minte, până la integrarea europeană, în fiecare lună se schimba ceva, nu era nimic predictibil. Am prins și marea criză, am prins era internetului, am prins schimbarea de regim și de proprietate care se face o dată la 200 de ani. Acești 25 de ani au avut o încărcătură emoțională și informațională extrem de mare și antreprenorii, în special cei care nu au avut o viață echilibrată sau nu au făcut sport sau care nu au putut să-și controleze mintea sigur nu au rezistat acestei presiuni. Foarte mulți și-au dorit să facă exit sau au cedat. Foarte puțini sunt cei care au rezistat și care au considerat aceste schimbări drept o oprtunitate de evoluție. Eu, când aud că am o porblemă în companie, mă amuz și mă întreb ce mai am de învățat. M-am gândit chiar la faptul ca greșeile din companie ar trebui să le sărbătorim pentru că noi învățăm din greșeli și cu cât sunt mai multe greșeli, cu atât ne vom așeza mai repede și am deveni mai buni și mai competitivi.

Dacă ar fi acum, alături de noi, ambasadorul american, Hans Klemm, ce proiect de țară i-ați propune?

Cum toate business-urile mele sunt în agricultură, mi-aș propune ca România să fie un mare exportator de produse agroalimentare în America, iar America să-și deschidă piața pentru România…

Se pregătește semnarea unui tratat transatlantic, este vorba despre Transaltantic Trade and Investment Partnership (TTIP)…

Dacă ne vom uni într-o zonă comună transatalntică, lucrul acesta ne va ajuta foarte mult. Am creat premisele să ne acredităm pentru export în America: este o piață mare și sunt cel puțin 3,5 milioane de români acolo. Am primit semnale că vor produsele Cris-Tim. Am putea exporta acolo produse din zona de bio care prinde din ce în ce mai mult acolo, iar americanii sunt dispuși să plătească prețul corect pentru aceste produse sănătoase, vin – avem și producție de vin, iar de anul acesta intrăm pe piață.

Spuneați că o bună parte dintre oamenii de afaceri locali au clacat sau au vândut. De câte ori ați fost ofertat dumneavoastră să vindeți?

Chiar am fost tentat să fac un joint-venture, dar nu cred că aș fi suportat acel regim. Eu când am făcut firma, am făcut-o pentru o sută de ani. Când am creat compania am spus că voi avea patru băieți – a fost prima viziune – și, într-adevăr, am patru băieți. Am copiii care să poată duce mai departe această firmă de familie. Deci am motivația să duc lucrurile mai departe atâta timp cât știi că noua generație va duce mai departe visele și dorințele pe care le-ai avut tu ca antreprenor.

Dar vânzând, ați fi putut să le lăsați bani…

Mulți nu realizează că nu un cont în bancă e ceea ce ne definește, ci ceea ce facem noi. Ce ne-am face dacă am avea bani în bănci – vedem că dobânda este, de multe ori, negativă. Se vorbește din ce în ce mai des depsre criză. Nu ar fi rău ca în această perioadă antreprenorii români să-și consolideze business-urile și să fie pregătiți pentru ceea ce urmează.

Investitorul Dragoș Roșca, vicepreședinte al Romanian Business Leaders, oragnizație de reprezentare a mediului de afaceri în dialog cu autoritățile, spunea că, dincolo de a încuraja un sector anume, statul ar trebui să întărească justiția, să creeze un sistem adminsitrativ onest și să dezvolte învățământul. Ce credeți dumneavoastră că ar trebui să facă statul în acest sens?

Este absolut adevărat, dar eu aș spune că statul ar trebui să se aplece foarte mult asupra familiei. Familia este, din păcate, din ce în ce mai mult, în disoluție. Și, atunci, dacă copilul nu este educat în familie, să nu ne așteptăm că școala sau biserica îl poate educa. Și cele trei aspecte sunt importante dar cred că familia trebuie repusă în poziția ei de celulă a societății

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone