PROIECT DE ȚARĂ (IV) Profeția lui Steven van Groningen, șeful Raiffeisen: Ce loc ar putea ocupa economia României peste 20 de ani?

Steven van Groingen, CEO și președinte al Raiffeisen Bank FOTO: Mediafax
România și-ar putea propune să devină a zecea mare putere economică europeană în douăzeci de ani. Acesta este un proiect de țară pe care Steven van Groningen, președinte și CEO al Raiffeisen Bank, prezent la Adevărul Live Financiar, îl consideră realist.
Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn201Share on Reddit0Email this to someone

”Chiar am făcut niște calcule și (să ajungem a șaptea mare economie din UE – n. red.) durează destul de mult, dar dacă ne întrebăm ce țară vor găsi copiii care se nasc acum peste 20 de ani, când vor ieși pe piața muncii, a ne propune să ajungem pe locul zece nu e ceva nerealist”, a spus van Groningen în cadrul campaniei PROIECT DE ȚARĂ derulată de Adevărul Financiar și Adevărul.

Hans G. Klemm, ambasadorul Statelor Unite la București afirma în urmă cu o lună că România ar putea deveni a șasea sau a șaptea economie din Europa, în condițiile în care este a șasea sau a șaptea țară ca populație din UE. De altfel, această declarație a fost declanșatorul campaniei noastre PROIECT DE ȚARĂ.

Lecția lui Michelangelo

Acum, România este a 17-a economie europeană deși, după numărul de locuitori, se află pe locul al șaptelea, conform Eurostat. Locul al șaptelea în clasamanetul celor mai mari economii din UE, după PIB, este ocupat de Suedia, potrivit cifrelor din 2014. Cu sub zece milioane de locuitori, Suedia are o economie de aproape trei ori mai mare decât cea a României a cărei populație este dublă.

”Celelalte țări nu vor rămâne pe loc, deci trebuie să creștem mai repede decât media europeană, iar o creșterea nu poate fi liniară – potețialul de creștere se va diminua în timp”, a mai spus Steven van Groingen, șeful Raiffeisen și, totodată, memru al board-ului Consiliul Investitorilor Străini.

Pentru atingerea acestui obiectiv, este necesară o creștere medie anuală de 5,5% în primii cinci ani, adaugă van Groningen. Ținta pare destul de ridicată având în vedre că în ultimii 26 de ani, PIB-ul României a crescut cu doar 1,5% pe an. Ce-i drept în ultimii ani, economia României se află pe un trend ascendent: estimarea de creștere pentru 2015 este de 3,7%, iar pentru anul în curs este așteptat un avans de peste 4%.

”Michelangelo a spus că nu este o tragedie să țintești sus și să nu atingi obiectivul, ci o tragedie e să țintești jos și să-ți atingi obiectivul”, a mai spus van Groningen.

Gând la gând cu Florin Talpeș

Și Florin Talpeș, șeful producătorului de software Bitdefender, afirma într-o ediție anterioară a PROIECT DE ȚARĂ că obiectivul ca România să devină a zecea sau a 11-a economie europeană este realizbil. Dacă România și-ar propune acest obiectiv pentru următorii opt-zece ani, ar fi necesară o rată medie a creșterii de 8% pe an, potrivit calculelor lui Florin Talpeș.

Citiți integral proiectul de țară propus de Florin Talpeș. 

”Eu am făcut niște simulări și m-am jucat cu o rată de creștere de 8%, în condițiile în care România are acum o rată anuală de 3-4%. Deci ar trebui să ne dublăm sau chiar mai mult rata de creștere. România a experimentat rate de creștere de 8% la începutul anilor 2000. Rate de creștere de 8% nu sunt imposibil de atins, dar nu sunt de atins mâine”, a afirmat Talpeș.

”Ne-ar trebui opt-zece ani pentru a ajunge pe locul șapte în Europa, cu condiția ca respectivele țări să stea pe loc (acum, Suedia este a șaptea putere europeană – n.red.). România ar putea să-și propună ca pe anumite domenii, care au un potențial mare privind contribuția la creșterea PIB sau la creștetrea bunăstării să fie pe primele 3-5-7 locuri din UE. Asta sigur își poate propune. Și își poate propune ca PIB să fie pe locul 10-11”, adăuga șeful Bitdefender în urmă cu trei săptămâni.

”Nu e de ajuns să ai potențial”

Legat de perspectivele României, Steven van Groningen crede că țara noastră nu duce lipsă nici de potențial (în agricultură și servicii logistice, de exemplu), nici de resurse ci de ”ambiția” de a-și atinge obiectivele. El dă exemplul unor țări fără resurse naturale care au reușit să devină competitive – este vorba despre Israel, Olanda sau Japonia.

”Nu e de ajuns să ai potențial, ai nevoie și de predictibilitate, de infrastructură. În criză, a apărut instabilitatea macroeconomică. Există niște condiții care însă nu garantează creșterea. Nu putem să schimbăm de trei ori pe an legislația fiscală”, a adăugat directorul Raiffeisen Bank.

Pe termen scurt, România ar putea profita de faptul că este un pol de stabilitate regională, în condițiile expansiunii Rusiei în Ucraina și a exceselor naționaliste din Ungaria.

Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn201Share on Reddit0Email this to someone
  • Sebastian Mihail

    Ce frumos visează domnul CEO, dar noi trăim în prezent deocamdată, care nu e chiar aşa roz. Puteam noi multe în ăştia 26 de ani de după ’89…