Povestea bancomatelor, „casierii” cu program non-stop. Când și unde a apărut primul ATM

Acum 49 de ani, primul automat de retragere de numerar a funcționat cu un cod personal format din șase cifre și cu cecuri care conțineau o substanță radioactivă FOTO: Guliver / Getty Images
Primul bancomat din lume a fost amplasat pe o stradă din Enfield, o suburbie din nordul Londrei, în zidul unei sucursale a băncii Barclays. S-a întâmplat în 27 iunie 1967. Astăzi, pe clădirea care încă îi aparține băncii britanice a răsărit o placă albastră care amintește că acolo a început povestea automatelor de bani.
Share on Facebook20Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Britanicul John Shepherd-Barron este recunoscut drept creatorul acestor casierii automate, aflate, o vreme, în avangarda tehnologiilor bancare. Una dintre legende spune că ideea i-a venit făcând baie. Totuși, incipitul istoriei bancomatelor nu se poate rezuma la un „Evrica!“. La începutul anilor ’60, au apărut câteva mașinării americane și japoneze, predecesoare ale ATM-ului din Londra.

Acum 49 de ani, primul automat de retragere de numerar a funcționat cu un cod personal format din șase cifre și cecuri care conțineau o substanță radioactivă. Respectivul cod a devenit un PIN de patru cifre, iar cecurile s-au transformat în carduri. Suma maximă care se putea retrage era de numai zece lire.

După un an, în 1968, au apărut bancomatele care primeau cartele magnetice. Inovația nu asigura însă că utilizatorul cartelei este și proprietarul contului, iar hackerii au simțit breșa.  O altă observație este că mașinăriile de pe vremea bunicilor noștri nu „scuipau“ cardul, după tranzacție. De asemenea, aparatele permiteau doar retragerea de numerar și aflarea informațiilor legate de contul clientului.

Schimbările economico-sociale din statele occidentale au dus la multiplicarea bancomatelor. În anii ’70, sindicatele bancare au cerut eliminarea zilei de sâmbătă din program, în timp ce costurile forței de muncă trebuiau diminuate. Totodată, aparatele au contribuit la controlul financiar al băncilor, grație ajutorului informatic venit din partea unor companii precum IBM.

Bancomatele, scurtături vitale pentru oamenii ocupați

ATM-urile s-au perfecționat până în punctul în care înlocuiesc zeci de drumuri și hârtii, spre încântarea celor prinși în aglomerațiile urbane. În funcție de instituția bancară și țară, bancomatele percep sau nu comisioane. În funcție de tehnologia cu care sunt dotate, gadgeturile pot fi folosite pentru plata ratelor, a biletelor de transport sau de concert, pentru conversia valutară, controlul conturilor personale ș.a.

Citiți și: Comisioanele care te pândesc la plata cu cardul, în străinătate

Multitudinea de operațiuni disponibile la o simplă atingere de ecran dilată timpul persoanelor ocupate. Însă cash-ul nu este eradicat de eficiența sistemului tehnologic. De asemenea, nevoia instinctuală de a interacționa cu o persoană, și nu cu o mașinărie care poate „muri“ în orice clipă, vine dintr-o teamă psihologică, spun specialiștii. Cu toate astea, ATM-urile au devenit indispensabile pentru orice spațiu comercial mare sau sucursală bancară, dar și pentru unele restaurante, cinematografe, clădiri de birouri, partere de bloc, localități mici și chiar o stație de cercetare din Antarctica! În unele state, au apărut și automate mobile.

Apogeul se consumă în prezent. În Statele Unite sunt peste 420.000 de bancomate, folosite pentru 3,2 miliarde de tranzacții, din care două miliarde înseamnă retrageri de numerar. Pe fondul recesiunii de acum câțiva ani, tranzacțiile cash din SUA s-au înmulțit, fără să scadă simțitor, de atunci. În România, sunt aproape 11.500 de ATM-uri disponibile, cu ajutorul cărora, anul trecut, s-au efectuat 240 de milioane de retrageri, în valoare totală de circa 30,5 miliarde de euro.

Share on Facebook20Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone