Pluto, noi orizonturi: fotografia de 700 de milioane de dolari

Fotografiile realizate de sonda spațială New Horizons cu cea mai îndepărată planetă a Sistemului Solar par să fie cele mai scumpe din istorie, având în vedere că au costat până acum 700 de milioane de dolari.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

New Horizons este prima sondă spațială direcționată pentru studiul Pluto, ultima dintre cele nouă planete ale Sistemului Solar ce nu fusese încă explorată.

Eroarea la care se va poziționa în apropierea lui Pluto față de punctul optim pentru observarea planetei va fi de doar 150 km, asta după o călătorie ce a durat nouă ani și nouă miliarde de kilometri. Sonda se va apropia la doar 10.000 km de suprafața planetei, de unde va transmite imagini color, de înaltă rezoluție.

Cu toate că bugetul agenției americane este cu multe ordine de mărime sub cel din anii ’60, în plină cursă spațială între SUA și URSS, alte câteva programe spectaculoase se vor materializa în anii următori.

NASA dorește să continue cursa pentru construirea unei navete comerciale care să transporte astonauții la Stația Spațială Internațională până la sfârșitul lui 2017. Programul este estimat pentru acest an la 848 milioane de dolari, cu 150 de milioane mai mult decât a aprobat Congresul în 2014.

Cel mai important proiect al NASA îl constituie însă realizarea Sistemului de Lansare Spațial (SLS) constituit dintr-o rachetă purtătoare și o capsulă cu echipaj uman – Orion, capabilă de călătorii îndelungate în spațiu. Un program în care NASA va investi numai în acest an 2,8 miliarde de dolari, în 2017 fiind programat primul zbor de test, fără oameni la bord. Prima misiune cu echipaj uman va fi lansată în 2021.

pluto planeta
Planeta Pluto, fotografiată de sonda spațială New Horizons FOTO: Guliver / Getty Images

Deși nu este oficial bugetată, NASA solicită aprobarea misiunii de schimbare a traiectoriei unui asteroid. Un robot lansat spre sfârșitul acestui deceniu ar urma să redirecționeze un mic asteroid spre spațiul lunar, unde astronauții îl vor putea explora în 2025 cu ajutorul SLS și Orion. Costul acetui program, care ține de domeniul SF, este apreciat la aproximativ două miliarde de dolari.

Detaliile finale nu au fost încă bătute în cuie de către NASA, care ori va remorca un mic asteroid ori va încerca să rupă o bucată dintr-unul mai mare, pe care s-o trimită pe o orbită lunară. Decizia va fi luată în februarie 2016, când Casa Alba va face și o analiză a costurilor și oportunității unei astfel de misiuni.

Pentru acest an NASA a alocat 645 milioane de dolari, în cadrul celui mare program științific al său, Telescopul Spațial James Webb, program aprobat de Congres în 2012. Erori de proiectare, precum și greșeli manageriale au întârziat proiectul cu ani de zile, iar costurile au sărit la 8,8 miliarde de dolari pentru o misiune de cinci ani. Lansarea noului telescop spațial este prevăzută pentru octombrie 2018, de la baza Kourou din Guiana Franceză, cu ajutorul unei rachete Ariane 5 de construcție europeană.

new horizons sonda spatiala lansare
Lansarea sondei spațiale New Horizons FOTO: Guliver / Getty Images

Față de bugetul cu care Congresul american își finanțează Agenția spațială, Uniunea Europeană este mult mai zgârcită: doar 4,4 miliarde de dolari în 2015, aceași sumă ca anul trecut. România participă la acest buget cu 24,4 milioane de euro, reprezentând 0,8% din suma totală.

Cea mai spectaculoasă misiune europeană este Rosetta, de studiere a unui asteroid. În noiembrie 2014 minilaboratorul „Philae” s-a desprins de pe „Rosetta” și a aterizat pe cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, exact în locul stabilit. La asolizare au apărut probleme. Cometa fiind mică, are o gravitație mică. De aceea, pentru a putea lansa harpoanele de fixare de suprafață, ar fi trebuit să pornească un motor-rachetă care să preseze laboratorul pe sol. Acesta nu a funcționat, așa că „Philae” a ricoșat și a plutit aproape două ore la o altitudine probabilă de 2 km, rotindu-se ușor.

A asolizat din nou la circa un km de locul inițial, dar a ricoșat din nou, plutind alte 7 minute, pentru a ateriza din nou, de data asta cu succes și fără a mai fi fixat cu harpoanele. În actualul loc de staționare, „Philae” este înconjurat de stânci, astfel că celulele solare primesc lumină numai 1,5 ore pe zi în loc de 6. Astfel, dacă ar executa toate experimentele planificate, curentul din baterii s-ar epuiza în 60 de ore și misiunea s-ar termina prematur. În plus, „Philae” s-a răsturnat cu 90°, astfel că numai două din cele cinci picioare sunt în contact cu solul, poziție în care este improbabil că va putea recolta probe de sol.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone