Plata cu cardul, sugrumată în Parlament. Ce efecte va avea întoarcerea cash-ului

Adevarul 26-06-2018
Majorarea pragului cifrei de afaceri de la care comercianţii sunt obligaţi să-şi monteze POS-uri, de la 10.000 euro, la 50.000 euro, va avea efecte negative în piaţă, crescând evaziunea, şi-aşa estimată de autorităţi la 80% din piaţa micilor comercianţi.
Viitoarea lege care permite micilor comercianţi să opteze pentru a accepta sau nu montarea POS-urilor, deja aprobată de Parlament şi trimisă spre promulgare preşedintelui României, va avea efecte negative în special asupra consumatorilor, dar şi asupra industrei de plăţi electronice.
 
Surse din piaţă au declarat pentru „Adevărul” că principalii afectaţi de majorarea pragului cifrei de afaceri anuale de la care comercianţii sunt obligaţi să-şi monteze POS-uri (de la o cifră de afaceri anuală de 10.000 euro, la 50.000 euro) vor fi consumatorii.
 
„Gândiţi-vă că în România sunt peste 16 milioane de carduri de credit şi de debit, ai căror posesori le-au făcut tocmai ca să le poată folosi. Dacă aceşti oameni preferă să meargă la un restaurant care nu are o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro, vor trebui să plătească numerar. Principalii afectaţi sunt consumatorii”, a declarat sursa citată.
 
Industria a investit 12 milioane de euro în POS-uri
 
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei de plăţi electronice susţin că au investit anul trecut 12 milioane de euro, bani pe care nu-i mai poate recupera. „Industria a cumpărat POS-urile şi le-a instalat la comercianţi. Costurile suportate de bănci sunt de circa 12 milioane euro”, a declarat George Anghel, director executiv al Asociaţiei pentru Plăţi Electronice (APERO), apreciind că limitarea plăţii cu cardul va creşte substanţial evaziunea fiscală, care este deja estimată de  ANAF la 80% din vânzările micilor comercianţi.
 
Trei sferturi din comercianţi vor accepta doar cash
 
Legat de acest aspect, reprezentanţi ai Mastercard au declarat pentru „Adevărul” că aproximativ 73% dintre comercianţi au afaceri anuale sub 10.000 euro, ceea ce înseamnă că aceştia nu vor fi obligaţi să-şi monteze POS-uri. „Numărul comercianţilor  care vor accepta plata cu cardul va fi drastic micşorat. 73% nu vor mai fi obligaţi să accepte plata cu cardul. Economia gri va creşte vertiginos”, a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România. 
 
Băncile percep comisioane pentru POS-uri
 
De partea cealaltă, instalarea POS-urilor poate crea dificultăţi micilor comercianţi, chiar dacă aceştia nu suportă niciun cost legat de achiziţia echipamentului.
 
Comerciantul care acceptă instalarea POS-ului trebuie să plătească băncii un comision de administrare lunară a POS-ului, între 35 şi 65 de lei, în funcţie de fiecare bancă, precum şi de valoarea plăţilor: dacă valoarea acestora este mai mică de o anumită sumă, de exemplu 1.000 de lei, atunci magazinul nu mai plăteşte acest comision. Pe lângă acest comision de administrare, comerciantul trebuie să achite şi comisionul de procesare a plăţilor care variază între 0,6% şi 1% din valoarea fiecarei cumpărături, exceptând Unicredit care percepe 2%. Aceste comisioane sunt negociabile, în funcţie de volumul plăţilor.
 
Legea a fost trimisă spre promulgare
 
Legea cashback, care lasă la latitudinea micilor comercianţi dacă acceptă sau nu plata cu cardul, a trecut de Parlament, urmând să fie promulgată de preşedintele României pentru a intra în vigoare.
 
La câteva luni de când legea cashback a intrat în vigoare, 62 de politicieni, printre care şi fostul ministru al Finanţelor, Varujan Vosganian, dar şi cel actual, Eugen Teorodovici, au propus creşterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianţilor ce trebuie să permită plata cu cardul, dar şi diminuarea sumei care putea fi plătită drept avans, de la 200 lei, cât era iniţial, la 100 lei. Această din urmă prevedere nu mai este nici măcar obligatorie, ci opţională.
 
„ Au fost realizate aceste modificări întrucât au fost primite mai multe sesizări din partea micilor comercianţi din mediul rural cu privire la faptul că nu au fondurile necesare pentru a cumpăra echipamentele tehnice care să permită realizarea plăţilor prin intermediul cardurilor de debit şi cardurilor de credit”, se arăta în motivarea proiectului de lege.