O nouă criză a gazelor? Ucraina a amendat Gazprom cu 3,5 miliarde de dolari pentru abuz de poziţie dominantă

Gazprom asigură o treime din gazele consumate în Europa, iar jumătate din această cantitate tranzitează Ucraina FOTO AP
Autoritatea de concurenţă din Ucraina a nunţat vineri că a amentat gigantul rus Gazprom cu 85 de miliarde de grivne, echivalent a 3,5 miliarde de dolari, pentru abuz de poziţie dominantă.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

„A fost luată o decizie în privinţa abuzului de monopol pe piaţa de tranzit… de către Gazprom ca singur cumpărător monopolist. Amena este de 85 de miliarde de hrivne“, a scris Yury Terentyev, şeful Consiliului Concurenţei din Ucraina.

Gazprom asigură o treime din importurile de gaze naturale ale Europei, iar jumătate dintre aceste cantităţi tranzitează Ucraina, prin gazoductele Naftogaz.

“Take or pay”

Amenda vine după ce grupul rus a trimis miercuri Ucrainei o factură de 2,5 miliarde de dolari. Potrivit contractelor de tip “take or pay”, Ucraina este obligată să cumpere o anumită cantitate de gaze de la Gazprom sau este penalizată. Potrivit contractului, Ucraina era obligată să cumpere 10,48 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia în trimesttrul al treilea din 2015. Numai că Ucraina importă gaz din vestul Europei printr-o procedură numită “flux reversibil”. Naftogaz a dat în judecată Gazprom la tribualul de arbitraj de la Stockholm în privinţa clauzelor “take or pay”, despre care spune că sunt “nule şi vide”. Drept contramăsură, Gazprom a dat la rândul său Naftogaz în judecată, cerând 29,2 miliarde de dolari.

România nu importă gaze naturale direct de la Gazprom, ci de la doi intermediari autorizaţi de grupul rus, respectiv WIEE şi Imex Oil. WIEE este controlat de către Gazprom împreună cu Wintershall, braţul gazier al grupului industrial german BASF. Imex Oil este deţinut de către oligarhul rus Vitali Machitsky, proprietarul Alro. Totuşi, consumul a scăzut foarte mult în România în ultimii ani, astfel că importurile din Rusia au fost de circa 5% în ultimii ani.

Investigaţie şi la Comisia Europeană

Gazprom este investigată şi de către Comisia Europeană, acuzaţia fiind de abuz de poziţie dominantă în statele din Estul Europei. Executivul european a formulat la nivel european acuzaţiile în luna aprilie a anului trecut, după ce a demarat o investigaţie încă din 2012.

Executivul european a înaintat o „declaraţie de obiecţii“ prin care arată că producătorul încalcă regulile antitrust ale pieţei gazelor naturale în opt ţări, şi anume Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.

Pe baza investigaţiei sale, opinia preliminară a Comisiei este că Gazprom încalcă regulile anticoncurenţiale ale Uniunea Eurpeană prin adoptarea unei strategii de separare a pieţelor de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, de exemplu prin reducerea abilităţii clienţilor de a revinde gazele naturale în afara graniţelor unei ţări. Asta a dat Gazprom posibilitatea de a impune preţuri neechitabile în unele state membre“, se arată într-un comunicat al Comisiei.

Comisia consideră că Gazprom a implementat o politcă „nedreaptă“ de preţuri în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, prin impunerea unor tarife către intermediari care depăşesc costurile companiei din Rusia sau indicii luaţi în considerare pentru calcularea preţurilor.

Gazprom este principalul furnizor de gaze naturale în ţările din Europa Centrală şi de Est avute în vedere în investigaţia iniţiată de CE în august 2012, compania rusă deţinând o cotă de peste 50% pe aceste pieţe.

Pasibil de încă o amendă de 15 miliarde de dolari

În cazul în care este găsită vinovată, compania rusă poate fi amendată cu până la 10% din cifra de afaceri, ceea ce înseamnă o sumă în jurul a maximum 15 miliarde de dolari.
CE a început în 2012 o anchetă pentru a verifica dacă Gazprom abuzează de poziţia dominantă pe piaţa europeană pentru a împiedica aprovizionarea din alte surse şi pentru a taxa clienţii incorect, însă acţiunea a fost întârziată de declanşarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina.

Oficialii grupului rus au încercat din răsputeri să evite punerea oficială sub acuzaţie, inclusiv directorul Alexei Miller deplasându-se în ultimul an la Bruxelles pentru a convinge oficialii europeni. Între timp, însă, Rusia a anexat Crimeea şi a izbucnit conflictul din estul Ucrainei. Concomitent, Gazprom a tăiat gazele pentru Kiev şi a redus arbitrar în 2014, vreme de jumătate de an, livrările către o serie de state, respectiv Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Austriei şi României.

O subsidiară a grupului rus a fost amendată şi în România

Gazprom a fost sancţionat şi în România, în urmă cu câteva luni. Consiliul Concurenţei a amendat cu o sumă de 788.017 lei distribuitorul de gaze naturale Wirom Gas, controlat de grupul rus Gazprom, pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Autoritatea de concurenţă a constatat, în cadrul unei investigaţii, că din iniţiativa Wirom, companiile au participat la o întelegere având ca obiect stabilirea unui preţ unic pentru instalaţiile standard de utilizare.

„Contractele dintre distribuitorul de gaze şi executanţii de lucrări conţineau clauze anticoncurenţiale prin care se stabilea un preţ fix pentru realizarea instalaţiilor de utilizare. În acest fel, beneficiarii lucrărilor, respectiv consumatorii, plăteau, nejustificat, un preţ mult mai mare, faţă de cel practicat înaintea înţelegerii“, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Compania Wirom Gas, înfiinţată în 1994, este furnizor şi distribuitor de gaze naturale în partea de sud a României şi asigură alimentarea unor localităţi precum Turnu Măgurele, Alexandria, Olteniţa sau Giurgiu. Wirom Gas este o firmă mixtă între WIEE (51%) şi Distrigaz Sud (49%).

Gazprom Neft şi Gazprombank, sub sancţiuni

Gazprom nu se află oficial pe lista companiilor aflate sub sancţiunile Uniunii Europene sau ale SUA, dar două subsidiare ale sale sunt, respectiv Gazprom Neft – braţul petrolier al gigantului şi Gazprombank – braţul său financiar. Ambele au cerut ajutor de la statul rus pentru a putea face faţă represaliilor economice internaţionale.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone