O mașină, un popor, un scandal – Istoria Volkswagen, de la Beetle la motoarele diesel cu noxe măsluite

În 1938 când Volkswagen începea producția de Beetle, Ferdinand Porsche nu s-a gândit că va trimite pe piață o mașină legendară care va rămâne în producție până în 2003 FOTO: Guliver/ Getty Images
O incursiune în istoria Volkswagen arată ce dinamică a avut constructorul german în cei 77 de ani în care a fabricat mașini, de la primul motor pe benzină răcit cu aer și amplasat în spate, la motoarele diesel moderne cu testele de poluare trucate.
Share on Facebook641Share on Google+2Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn1Share on Reddit0Email this to someone

Din 1938 încoace, Volkswagen și-a asigurat un loc sigur în istoria automobilului. De la “Mașina Poporului” din 1938, până la impunerea pe piață a SUV-urilor Touareg, constructorul german a demonstrat că nu a ajuns întâmplător al patrulea mare producător auto al lumii, după General Motors, Toyota și Ford.

Bazele companiei au fost puse încă din 1937, iar primul său nume a fost Gesellschaft zur Vorbereitung des Deutschen Volkswagens mbH (Societatea pregătitoare a maşinii populare germane, cu responsabilitate limitată). Un an mai târziu se construia și fabrica Volkswagen, după proiectele inginerului Ferdinand Porsche.

Numai că bazele proiectului au fost puse încă din 1933, când Adolf Hilter i-a cerut lui Ferdinand Porsche să proiecteze o mașină „a poporului”, ieftină și bună.

Mașina poporului

În 1938, când Volkswagen începea producția de Beetle, Ferdinand Porsche nu s-a gândit că va trimite pe piață o mașină legendară, care va rămâne în producție până în 2003, cunoscută în funcția de țara în care a ajuns sub numele de Beetle, Fusca, Coccinelle, Vocho, Bug, Volky sau Käfer.

În plină dezvoltare a infrastructurii rutiere din Germania, Adolf Hitler își dorea o mașină de mici dimensiuni, care să aibă o capacitate pentru doi adulți și trei copii, să consume puțin și să dezvolte o viteză de 100 de kilometri pe oră. În timp, mașina avea să fie echipată cu motoare de 1.200. 1.300 și 1.500 de cmc.

 Citiți și: Volkswagen nu cade: Cine sare în apărarea grupului auto german și ce interese există de fapt

Pentru realizarea “Broscuței”, Porsche s-a inspirat din câteva modele anterioare. Unul dintre ele a fost proiectat de inginerul de origine austro-ungară, Bela Beranyi, cel care realizase încă din 1925 un prototip care a stat la baza noi mașini a „poporului”. O altă influență asupra legendare mașini l-a avut și modelul Tatra T77, apoi versiunea T79, asupra cărăora și-a pus amprenta   mecanicul austriac Hans Ledwinka.

Schițele după care s-a definitivat forma mașinii au fost inspirate, la cererea lui Hitler, după proiectele lui Josef Ganz. La forma finală au contribuit și cele două proiecte prezentate mai sus, iar, în final, mașina avea să capete un motor pe benzină răcit cu aer, montat în spate.

Prețul final al autovehicului era de 900 de mărci, echivalentul de atunci a 400 de dolari. Motorul inițial avea o capaciate de 984 de cmc și dezvolta o putere de 23,5 cao putere.

La una din prezentările oficiale mașina a fost testată de amanta lui Hitler, Eva Braun, care a ținut să se așeze pe scaunul din dreapta și să folosească opțiunea de extindere a scaunului pentru a sta întinsă câteva secunde.

VW Kafer este mașina care apare în prim plan la deschiderea autostrăzilor din Germania. După ce a început al Doilea Război Mondial, fabrica de la Wolfsburg a fost destinată producției militare. Pe platforma „Broscuței” a fost construit modelul Porsche Type 82, o mașină destinată operațiunilor militare, iar ulterior Type 166, un model de mașină amfibie tot pentru utilizare în scop militar.

Volkswagen, după război

După 1945, fabrica de mașini de la Wolfsburg trebuia practic reconstruită, după ce a fost ținta raidurilor aeriene aliate. Ea a fost preluată inițial de către britanici, care nu doar că o considerau nerentabilă, dar nici nu agreau ideea motorului răcit cu aer montat în spatele mașinii.

Până în 1948, Vokswagen a produs pentru armata britanică, după care a fost preluată din nou de către statul german și a continuat producția de mașini. Autovehiculele împărțeau același tip de motor, propus inițial de Porsche în anii ’30, răcit cu aer și montat în spate.

Print

În anii ’50, producția Volkswagen începe să se diversifice, apar modele noi, cu capacități sportive și cu forme mult mai atrăgătoare, un exemplu fiind modelul Karmann Ghia, din 1955.

Citiți și: Invenția care a schimbat nu doar fața automobilului: Cum a ratat România să producă Volkswagen la Craiova

Chiar în 1950, pe poarta celor de la Volkswagen mai iese o legendă. Modelul Bulli, cu denumirea de fabrică T1, era produs inițial în număr de 60 de exemplare pe zi, iar după doar un an producția crește la 200 de exemplare pe zi.

Perioada anilor ’50-’60 este cea în care producția fabricii de la Wolfsburg, crește în ritm alert, Bulli fiind unul din modelele care au crescut capacitățile de producție, grație caracteristicilor sale multifuncționale.

Din această cauză divizia de autovehicule comerciale se va muta din 1956 într-o fabrică nouă, la Hanovra și se va constitui în „Volkswagen Commercial Vehicles”. Tot în această perioadă, în 1955, Volkswagen produce exemplarul cu numărul un milion al mașinii de bază, lansată în 1938.

În 1960, este emisă Legea Volkswagen, iar statul german va controla din acel moment 20% din acțiunile constructorului de automobile, prin landul Saxonia Inferioară. În 1965, Volkswagen se îndreaptă către prima extindere și cumpără grupul Autounion, cel care a fabricat după cel de-al Doilea Război Mondial modelele Audi.

O nouă viziune bazată pe extindere

Achiziția Audi va schimba total imaginea Volkswagen în ceea ce privește construcția de mașini. Din anii ’70, constructorul german se va orienta către o nouă strategie. Va renunța treptat la motoarele răcite cu aer și le va adopta pe cele răcite cu apă și montate în partea din față a mașinii, după exemplul Audi.

Cel mai bun exemplu vine din 1973, când Volkswagen vine cu un model mai mare și cu motor pe față, unul îndreptat către o clasă superioară mașinilor fabricate până atunci.

Începea era Passat – mașini care, inițial, au fost echipate cu motoare pe benzină de 1,6 și 1,8 litri. Acest tip de mașină a consacrat însă motoarele diesel, după ce din anii ’90 a devenit celebru motorul de 1,9 litri TDI.

În 1974 Volkswagen aduce încă o noutate care avea să rămână pe piață – VW Golf. Prima serie se prezintă ca o mașină mică, însă și aceasta devine în timp purtătorul mai multor versiuni de motorizare diesel care o fac celebră.

Modelele Golf și Passat aveau să fie motoarele de dezvoltare ale producătorului german, ajungând în prezent la cea de a șaptea serie. Anii ’80 avea să dea o altă direcție de dezvoltare a colosului german.

Citiți și: Scandalul noxelor trucate VW: Să fie apusul motoarelor diesel și pe benzină?

Volkswagen se extindea în afara Germaniei. În 1982, grupul german începea negicoerile pentru preluarea companiei spaniole Seat. În 1986, Volkswagen avea deja 51% din Seat, pentru ca în 1990 să obțină controlul pentru întregul grup spaniol.

În 1991, Volkswagen a făcut pasul către achiziționarea acțiunilor Skoda. A început cu un pachet de 30%, ajungând în 1995 să controleze peste 70% din acțiuni.

Impactul a fost unul extrem de puternic, mai ales că Skoda reînvia astfel o legendă a grupului: modelul Octavia. Acest tip de mașină a utilizat mai multe tipuri de motoare, însă propulsorul diesel 1,9 TDI avea să domine vânzările sfârșitului anilor ’90 și începutul anilor 2000.

În 1998 Volkswagen își mărește portofoliul cu Bugatti, Lamborghini și Bentley.

Volkswagen, după 2000

Anul 2000 îi găsește pe nemții de la Volkswagen în plină ascensiune și asistăm la preluarea întregului control și asupra Skoda. Din acest moment Volkswagen își orientează producția în funcție de brandurile pe care le deține.

Astfel, mașinile cu alură sportivă rămân în grija Audi, Seat și Lamborghini, iar divizia de mașini clasice se va baza pe Volkswagen, Bentley, Skoda și Bugatti.

Din 2002, Volskwagen țintește un nou segment de piață orientat spre lux și începe construcția modelului Touareg la uzinele din Slovacia. Primele modele apărute au avut motoare pe benzină de 3,2 litri și 220 de cai putere , dar și pe motorină de 5 litri cu o putere de 313 cai.

Modelele noi de la Touareg au fost preferate de cumpărători în variantele diesel, așa că acest tip de motorizare a ajuns pe majoritatea modelelor comercializate. Touareg a avut și un prototip hibrid, care avea la bază un propulsor pe benzină de trei litri și peste 300 de cai putere și un propulsor electric de 52 de cai putere.

Citiți și: Haosul german: Angela Merkel, îngenuncheată de criza refugiaților și noxele de la Volkswagen

Cu toate acestea, din 2005 și până în prezent, mai toate modelele Volkswagen au avut motorizări diesel. În 2010, Volkswagen a achziționat 19,9% din acțiunile Suzuki, însă tranzacția a ajuns la curtea de arbitraj de la Londra.

În același an, Volkswagen achiziționează peste 90% din acțiunile designerului italian Italdesign Giugiaro, prin filiera Lamborghini.

2015 are să fie anul cu probleme pentru Volkswagen. Cu numai o zi înainte de a începe scandalul noxelor, la 17 septembrie, Suzuki plătește 3,5 miliarde de dolari pentru răscumpărarea acțiunilor.

La 18 septembrie americanii fac public că Volkswagen a instalat la motoare dispozitive capabile să manipuleze datele privind emisia de noxe. De aici au început problemele pentru cel mai mare producător auto din Europa.

Scandalul s-a lăsat cu schimbarea directorului general al companiei, cu oprirea de la vânzare a unor modele care aparțin întregului grup și cu o serie de teste suplimentare în urma cărora se caută o explicație a măsluirii parametrilor de poluare a motoarelor diesel.

Share on Facebook641Share on Google+2Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn1Share on Reddit0Email this to someone