“Nu vom permite să fim sugrumați”: un Grexit pe model islandez ar putea aduce pierderi grele economiei europene

Prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras FOTO: AP
Grecia e tentată să urmeze exemplul dat de Islanda și să lase să falimenteze sectorul bancar, fără acord cu Troika. Tensiunile sunt în creștere în UE odată cu apropierea termenului fatidic de 30 iunie, când expiră ultimul termen pentru plata ratelor scadente.
Share on Facebook359Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Negociatorul șef al grecilor Euclid Tsakalotos, care l-a înlocuit pe carismaticul ministru de Finanțe, Yanis Varoufakis, a recunoscut marți în mod oficial că, fără un aranjament de ultim moment cu Troika finanțatoare, Grecia nu are de unde să achite până la sfârșitul lunii 1,6 miliarde de euro. Însă a negat că s-ar fi purat discuții cu partenerii europeni și FMI despre Grexit ca o formă de presiune pentru încheierea unui acord în condițiile cerute de Atena.

Însă laudele pentru tehnica de negociere a lui Alexis Tsipras și Yanis Varoufakis vin în mod surprinzător din presa germană. Influentul cotidian Die Welt consideră că acest duo, cel puțin inedit pentru politica europeană, a avut curajul să nu cedeze și ar putea ajunge la „o soluție politică” cu ajutorul neașteptat al Germaniei.

„Cei doi au observat că teama erodează voința politicienilor nemți și trag propriile concluzii. Ceea ce citim constant în presa ultimelor luni, că Tsipras și Varoufakis sunt înghesuiți în colț, nu este de loc adevărat. În prezent, ei sunt cei mai de succes politiceni din Europa”, scrie Die Welt.

Înapoi la drahmă?

După cum relatează și ziarul The Telegraph, nu doar oficialii UE fac planuri pentru controlul capitalurilor și Grexit, ci și aripa radicală din Syriza, care este gata pentru tranziția la drahmă. Radicalii din conducerea Syriza fac scenarii pentru declararea falimentului după modelul islandez, cu naționalizarea sistemului bancar, considerând inutilă continuarea discuțiilor cu organismele finanțatoare din Europa.

Planul Grexitului include controlul capitalurilor și înființarea unei bănci centrale suverane care să stea la baza unui nou sistem financiar. Chiar dacă în teorie s-a vehiculat ideea păstrării în circulație a euro, o asemenea combinație ar fi incompatibilă cu statutul de membru al eurozonei și ar implica o revenire rapidă la drahmă.

Discuțiile confidențiale din sânul coaliției aflate la putere arată o susținere viguroasă a planurilor care includ refuzul oricărui compromis în privința micșorării pensiilor, a vârstei de pensionare și a majorării TVA. „Suntem îngroziți de ideea de a capitula și nu vom permite să fim sugrumați de Uniunea Monetară Europeană”, a declarat pentru The Telegraf unul dintre oficialii de rang înalt ai partidului de guvernământ.

„Syriza vrea să adopte modelul islandez de redresare după intrarea în incapacitatea de plată, considerat un succes chiar și de către FMI. Băncile grecești vor fi naționalizate imediat și o bancă care să preia activele neperformante. În paralel, vor fi impuse restricții pentru retragerile de numerar”, a adăugat demnitarul elen.

Ca orice mișcare de sorginte marxistă, Syriza asimilează sistemul bancar ca o structură oligarhică care a condus țara mai bine de 50 de ani ca pe o afacere de familie. Falimentarea acestor instituții ar conduce la o epurare socio-politică a societății, înțeleasă ca o revoluție.

Șocul islandez

Politicenii greci văd avantajele modelului de redresare rapidă a Islandei, însă comparația este dusă mai departe decât permit condițiile reale. Țara din nordul Europei a preluat controlul celor trei mari bănci, când criza a izbucnit la sfârșitul anului 2008.

Islanda va deveni în acest an prima țară europeană care va reveni peste nivelul economic de vârf înregistrat înaintea crizei din 2008. Islanda a adoptat un tratament complet diferit față de ceea ce au făcut restul statelor occidentale: au arestat bancherii și au lăsat băncile să intre faliment.

Tratamentul-șoc a lăsat băncile în criză de cash, economia fiind la rândul ei puternic lovită. Datoria externă a urcat la 95% în 2011, pentru a scădea rapid la 74% din PIB până la sfârșitul acestui an. Șomajul a urcat până la aproape 8% la sfârșitul lui 2010, pentru ca apoi să scadă la 4% și să se păstreze constant. Inflația a urcat brusc peste 18%, pe fondul deprecierii monedei naționale (coroana islandeză), pentru ca acum să scadă la sub o medie anuală de sub 2%.

Revenirea rapidă s-a bazat pe creșterea competitivității economiei islandeze, a creșterii exporturilor și în mod surprinzător pentru insula din nordul Oceanului Atlantic pe un interes sporit al turiștilor, reflectat direct în PIB.

Dacă va alege aceeași cale, Grecia s-ar putea să nu repete și succesul acesteia. O perioadă mai proastă decât cea dinaintea sezonului estival pentru introducerea controlului capitalurilor nu se putea găsi. O compromitere a sezonului 2015 ar aduce economiei elene noi pagube, care ar coborî și mai mult nivelul de trai.

Bursa de la Atena se află în prezent în cădere liberă, principalul indice pierzând marți 3,15% și 17,3% în ultimele patru sesiuni, acțiunile băncilor devalorizându-se cel mai rapid, cu 27% în aceeași perioadă.

Directorul general al Camerelor de Comerț Britanice, John Longworth, și-a exprimat temerile privind efectele asupra economiei țării sale. „Cu un Grexit necontrolat, care pare din ce în ce mai probabil, multe companii din Regatul Unit ar putea avea pierderi cauzate de răsturnarea piețelor, a schimburilor comerciale precum și apariția problemelor de plată. Băncile centrale și guvernele trebuie să conlucreze pentru a limita perturbarea mediului de afaceri utilizând toate mijloacele de care dispun”, a declarat șeful Camerelor britanice.

Share on Facebook359Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone