Nu produce economia cât risipeşte Guvernul: deficit dublu la nouă luni

Elena Deacu 25-10-2017
Deşi avem o creştere economică record, şi deficitul bugetar atinge recorduri: în al doilea trimestru al anului aveam cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, iar după primele nouă luni aproape s-a dublat, comparativ cu anul trecut. Explicaţia pentru acest paradox e simplă, spun economiştii: România nu reuşeşte să producă atât cât cheltuie Guvernul.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Şansele Guvernului de a se mai încadra în ţinta de deficit de 3% din produsul intern brut (PIB) în acest an scad semnificativ. Cel mai recent avertisment a venit din partea institutului european de statistică, Eurostat, care arată că, în trimestrul al II-lea al acestui an, România a înregistrat cel mai mare deficit ajustat sezonier din Uniunea Europeană, de 4,1%.

Aceasta nu înseamnă însă că 4,1% va fi deficitul la finalul anului, a explicat la Adevărul Live Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe în guvernul Ponta, ci, potrivit ei, înseamnă că în momentul în care deficitul este ajustat sezonier, „practic ne dă idee în mare asupra trendului deficitului”. Însă ea spune că acest nivel înseamnă şi că „trebuie să fim foarte atenţi şi să luăm ce măsuri se mai pot lua în acest moment pentru a fi siguri că deficitul la sfârşitul anului va fi sub 3%”. Acelaşi lucru îl susţine şi profesorul de economie Mircea Coşea. El spune, într-un interviu acordat RFI, că, teoretic, Executivul mai are timp până la sfârşitul anului să regleze lucrurile, „însă şansele ca deficitul să fie ţinut sub 3% sunt minime”.

De ce avem şi creştere şi deficit record                                                    

Florin Cîţu, economist, susţine că, deşi creşterea economică este mai mare cu aproape 2 puncte procentuale faţă de 2016, deficitul bugetar este şi el mare pentru că „nu producem noi cât risipesc ei pe promisiuni electorale”.

La fel explică această situaţie şi Mircea Coşea. „Guvernul a început cu cheltuieli imense de personal, adică o creştere a salariilor şi a pensiilor înainte de a avea o bază solidă, obiectivă a acestor creşteri, înainte de a avea siguranţa că economia va putea să furnizeze mijloacele băneşti necesare pentru această creştere. Investiţii nu s-au făcut, fonduri europene s-au atras într-o măsură mai mult de cât modestă, investiţiile străine scad”, a spus Coşea la RFI.

Ţinta de deficit „nu este în pericol”

În răspuns, Ministerul de Finanţe susţine că modul său de calcul este diferit de cel al Eurostat, astfel că în trimestrul II bugetul general consolidat a înregistrat un deficit de 0,96% din PIB.

Finanţele mai susţin că datele trimestriale nu sunt de natură a explica valorile anuale, astfel că „ţinta de deficit de 2,96% din PIB anual, stabilită pentru anul 2017, nu este în pericol”.

La nouă luni, situaţia nu e roz

În schimb, execuţia bugetară pe primele nouă luni arată de asemenea un trend îngrijorător. Potrivit Finanţelor, deficitul bugetar după perioada ianuarie – septembrie a ajuns la 6,8 miliarde de lei, respectiv 0,81% din PIB. În schimb, în primele nouă luni ale anului trecut, deficitul se situa la 3,7 miliarde lei, respectiv la 0,49% din PIB, o valoare aproape la jumătate.

Veniturile au crescut, dar nu cu cât a prognozat Guvernul, ci mai slab, cu 8,8%. Cheltuielile însă au continuat să se majoreze peste estimări, buzunarul statului fiind cu 10,5% mai larg. Au continuat să crească încasările din contribuţii sociale şi din impozitul pe salarii şi venit (datorate majorărilor de salarii), dar şi din veniturile nefiscale, însă s-au micşorat colectarea TVA, încasările din accize şi încasările din impozite şi taxe pe proprietate. Totodată, au crescut cheltuielile cu salariile, cu peste 21%, determinate fiind de majorările salariale acordate, cheltuielile cu pensiile, ca urmare a majorării punctului de pensie, de două ori numai în acest an, şi cheltuielile cu asistenţa socială.

Repornesc investiţiile

Pentru prima dată în acest an, nivelul investiţiilor ca procent din PIB l-a depăşit pe cel de anul trecut. Potrivit Finanţelor, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în primele nouă luni de 12,1 miliarde lei, respectiv 1,4% din PIB. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, investiţiile erau mai mici, şi ca sumă – 10,5 miliarde de lei –, dar şi ca procent din PIB: 1,3%.

 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone