Noul slogan electoral: reducerea taxelor și impozitelor, cheia marilor succese. Dar cine plătește la final?

Pe termen lung, greșelile din politicile fiscale vor fi suportate de populație FOTO: Guliver/ Getty Images
Miza disputei pe Codul Fiscal o constituie consumul populației, un element de propagandă utilizat de toate guvernele în apropierea unui scrutin popular. Reversul îl reprezintă adâncirea unor deficite (bugetar și comercial) scăpate de sub control, noi împrumuturi masive și urcarea dobânzii de referință a BNR.
Share on Facebook23Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Disputa se duce în prezent între un Executiv responsabil cu politica fiscală și un BNR care se îngrijește de politica monetară. Coborârea dobânzii de referință la minimul istoric de 1,75%, reducerea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale și inflația aflată în domeniul negativ au fost stimulentele oferite de BNR atât pentru susținerea consumului, cât și a investițiilor.

După cum plastic se exprima Guvernatorul BNR, banii băltesc în piață, iar băncile au reluat procesul de creditare.

O relaxare fiscală, estimată la aproximativ 17 miliarde de lei în 2016, înseamnă că acești bani rămân în buzunarele populației peste cei lăsați să băltească în piață de către Mugur Isărescu. Accelerarea consumului și avansul PIB, peste ceea ce specialiștii numesc potențialul de creștere, înseamnă supraîncălzirea economiei. Trebuie amintit că datoria publică raportată la PIB, care este acum de aproximativ 2,5 ori mai mare ca înainte de criză, va deveni mult mai greu de achitat când cresc dobânzile.

Venituri în scădere, deficit în creștere

Revolta BNR este de înțeles pentru că va fi nevoită să scoată din foc castanele aruncate de PSD în campanie electorală, prin înăsprirea politicii monetare. „E ca o mașină care a prins viteză și tu, şofer, apeşi pe acceleraţie. E inevitabil că va trebui să frânezi brusc”, a explicat Valenti Lazea, economist-șef al BNR, într-o emisiune TV.

 

Print

Un deficit scăpat de sub control înseamnă majorarea datoriei publice și o creștere a dobânzilor. În cascadă, tot echilbrul va dispărea. “Toate eforturile din ultimii 5 ani ar fi practic invalidate. E o bombă cu efect întârziat mai ales pentru politicienii care vor trebui să guverneze după acest Cod fiscal. Probabil, o parte din aceste măsuri vor trebuie luate înapoi”, estimează Valentin Lazea.

FMI împărtășește punctul de vedere al Băncii Naționale: „Codul Fiscal aduce o pierdere de venituri de 2,2% din PIB și o majorare a deficitului bugetar până la minimum 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă”, se arată în scrisoara transmisă de FMI ziarului Adevărul.

„Pachetul fiscal propus în prezent este direcţionat aproape exclusiv spre impulsionarea consumului, ce constituie deja componenta economiei cu cea mai rapidă creştere. Avantajele iniţiativelor de politici fiscale de impulsionare a consumului au o probabilitate de viaţă scăzută, dacă rata de creştere a investiţiilor este mică”, explică reprezentanții FMI.

Guvernul și susținătorii săi din Parlament au anunțat că, indiferent de argumente, Codul Fiscal va fi adoptat în forma inițială elaborată de Guvern. Mai mult, se are în vedere și legiferarea unor creșteri substanțiale de salarii pentru personalul bugetar. În medie pe întreaga economie, salariile au crescut 7% de la începutul anului, în condiții de echilibru economic. Consumul s-a majorat și el în primele patru luni cu un procentaj asemănător.

Criză cu repetiție?

Toate acestea sunt semnale pozitive, însă tot Mugur Isărescu ține să le aducă aminte politicienilor că drumul spre Iad este pavat numai cu cele mai bune intenții. El le-a reamintit că în fiecare an de succes – iar 2015 este un an de succes – se poate forma un nou sâmbure al crizei.

“Şi, dacă nu acţionăm din timp, se ajunge acolo. Dar eu cred că reacţionăm… De câte ori trebuie să dăm cu capul într-un perete ca să vedem că e tare?! Macrostabilitatea nu este o toană a BNR sau un pretext ca să ne aflăm şi noi în treabă. Este baza pe care se poate construi durabil bunăstarea. Orice creştere de nivel de trai fără macrostabilitate este efemeră. Şi nu doar atât…când faci ajustarea, duce la nedreptăţi îngrozitoare. Trebuie să tai în carne vie. Ar fi culmea să nu fi învăţat nimic din criza din 2007 – 2008”, a arătat Isărescu.

În privința reducerii TVA la alimente la 9%, Guvernatorul sune că a fost o măsură inspirată, care s-a dovedit foarte bună, însă nu poate fi comparată cu ceea ce se pregătește prin relaxarea fiscală. Datele problemei sunt complet diferite. Cererea internă crescută a putut fi satisfăcută în proporție de peste 90% din producția internă. În plus, producătorii români au devenit mai competitivi, pentru evazioniști tăindu-se marja de profit.

În cazul în care cererea internă va exploda, oferta internă de bunuri și servicii este departe de a o putea satisface. Este unul dintre factorii luați în calcul când se calculează potențialul maxim de dezvoltare. Pentru că acoperirea cereri cu produse din import, așa cum s-a mai întâmplat în ultimii 25 de ani, are efecte dezastruoase pentru economie.

 

 

Share on Facebook23Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone