Nisipurile mișcătoare ale birocrației și scandalul cazărilor pe Litoral: Cum poți să îți recuperezi pagubele

Stațiunile Saturn, Eforie Nord și Eforie Sud sunt ocupate în proporție de 98% FOTO: Mediafax
După ce au ajuns pe Litoral și au descoperit că rezervările lor pentru cazare, plătite în avans prin agenții, nu se regăsesc la hotel, zeci de turiști s-au trezit cu bagajele pe plajă. Întrebarea pe care și-o pun acum oamenii este cum își recuperează paguba.
Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn1Share on Reddit0Email this to someone

Vacanțe scumpe și servicii proaste, condiții rămase din ’70 și nesiguranța că rezervările făcute la agenție nu sunt valabile și la hotelul de destinație – cam asta este oferta estivală a mai multor hoteluri de pe litoralul românesc.

În plin sezon, zeci de oameni cu bilete deja plătite la diferiți operatori de turism au asistat neputincioși cum hotelieri din stațiunile Eforie Nord, Eforie Sud și Saturn au ridicat din umeri la solicitările de cazare, fiind cazați, în cazurile cele mai fericite, în condiții inferioare în comparație cu banii pe care i-auplătit în avans.

Autoritățile s-au sesizat, au amendat hotelurile, însă oamenii au rămas cu paguba. Adevărul Financiar prezintă modalitățile în care turiștii își pot recupera paguba, precum și instituțiile care pot interveni în cazurile în care aceștia sunt înșelați.

Citiți și: Războiul Litoralului – Cum ne-au furat bulgarii turiștii și ce le-au oferit să revină în stațiunile lor

Asta și pentru că nimeni nu și-a asumat o responsabilitate – hotelurile au dat vina pe agențiile de turism, iar agențiile de turism au arătat cu degetul înspre hotelieri. Pârghii există, spun cei de la asociațiile pentru protecția consumatorilor, însă reclamantul trebuie să se înarmeze cu multă răbdare și un vraf de hârtii.

În vreme ce reprezentanții agențiilor de turism spun că zeci de turiști ar fi rămas fără cazare, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului susține că scandalul ar fi pornit de la o singură reclamație. „La noi a sosit o singură reclamație, dar în teren am constatat, împreună cu directorii locali, că erau peste 30 de astfel de situații”, spune președintele ANPC, Marius Dunca.

Cum ne cerem drepturile

Acțiunile ANPC au fost un bun exercițiu de imagine. Hotelul Aida din Saturn a fost găsit țap ispășitor și a fost amendat cu 20.000 de lei. Teoretic, cazul era închis.

Hotelul este construit în 1970, nu s-a schimbat nimic. Bucătăria este din 1970, salteaua din 1970, patul din 1970, băile într-adevăr modernizate, dar în rest totul este din 1970. Bucătăria a fost închisă până la remedierea deficienţelor. În restaurant totul era murdar, scaunele rupte, m-am pus pe un scaun, s-a rupt scaunul, m-am pus pe celălalt mai avea un pic şi se rupea. Aceasta nu este o modalitate de a atrage turiştii, ci este una cum să-ţi baţi joc de turişti, cum să nu respecţi consumatorul”, declara Dunca în fața camerelor de luat vederi.

Pentru a se simți cu adevărat respectat, consumatorul are câteva căi sigure de atac, dar sunt destul de greoaie. „În primul rând, consumatorul trebuie să adreseze imediat o reclamație către ANPC sau către Comisariatele locale de protecție a consumatorului din localitatea de reședință sau din localitatea în care s-a petrecut incidentul”, explică președintele Asociației pentru Protecția Consumatorilor , Sorin Mierlea.

Citiți și: Războiul Litoralului (II) – Cum vor românii să-și recâștige turiștii cu investiții în stațiunile din sud

Reclamațiile trebuie formulate în scris, cu solicitarea unui număr de înregistrare. „Dacă entitatea respectivă nu dorește să primească reclamația, atunci consumatorul trebuie să o trimită prin poștă, cu confirmare de primire”, mai spune Mierlea. În cazul cazărilor de pe Litoral, turistul trebuie să formuleze o reclamație scrisă atât hotelurilor în cauză, cât și agențiilor de la care au cumpărat biletul.

„Dacă petentul nu primește răspuns de la autoritatea căreia s-a adresat, trebuie să transmită o nouă reclamație către o instituție superioară. Dacă a notificat comisariatul local, se adresează ANPC, dacă a contactat ANPC, se adresează Ministerului Economiei, care este autoritatea tutelară”, explică Mierlea.

Dacă cel păgubit nu a reușit să-și recupereze prejuduciul nici după toate aceste demersuri, îi mai rămâne varianta unei acțiuni în instanță. „Consumatorul trebuie să știe că de la 1 ianuarie 2007 nu se mai percep taxe de timbre dacă o persoană fizică dă în judecată o persoană juridică. Dar este important ca petentul să fie acoperit cu hârtii” , continuă Mierlea.

În această fază, păgubiții se pot adresa și asociațiilor de protecție a consumatorilor pentru a-i consilia/reprezenta în instanță.

Cum au rămas turiștii cu bagajele în stradă

Toată povestea a plecat de la refuzul hotelurilor de a mai caza turiști, pe motiv că nu mai au locuri disponibile. Cei rămași pe dinafară și-au cerut drepturile, iar cazul a devenit public.

Aurelian Marin, președintele ANAT, spune că vina este mai degrabă comună.

„Hotelurile și agențiile au făcut vânzările la grămadă. Hotelierii nu au anunțat agențiile de turism că au vândut toată capacitatea, iar emiterea de bilete a continuat. Ceva nu a funcționat. Hotelurile nu au spus <stop vânzări!>. Am fost luați prin surprindere”, explică acesta, adăugând că problemele au fost rezolvate pe loc în toate cazurile semnalate.

„Overbooking-uri sunt în toată lumea, dar la noi au fost mulți. Pentru a rezolva problema se upgradează serviciile de masă, se oferă cazare în plus sau se trimit turiștii la hoteluri cu o clasificare mai bună decât a celui la care a fost cumpărat biletul”.

Citiți și: Weekend de 15 milioane de euro pe Litoral: Unde ajung banii lăsați de turiști în vârf de sezon

Ce s-a întâmplat însă la Saturn, Eforie Nord și Eforie Sud a fost mult mai complicat. „Când ai prea multe cazuri, upgradările sunt greu de făcut. Cei care au fost în această situație și-au rezolvat problemele financiare sau de cazare direct cu hotelul”, adaugă Marin.

Între timp, mulți operatori de turiosm continuă să se plângă de faptul că turiștii români preferă stațiunile din Bulgaria și că hotelierii locali pierd astfel peste un milion de turiști.

Asta în condițiile în care România dispune pe litoral de 120.000 de locuri de cazare clasificate de Autoritatea Națională în Turism, și alte aproape 100.000 în unități individuale.

Datele oficiale ale operatorilor arată că litoralul românesc a atras anul trecut în jur de un milion și jumătate de turiști, dintre care puțin peste 30.000 au fost străini.

 

Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn1Share on Reddit0Email this to someone
  • sase sase

    Inainte de 1989 mai precis prin anii ’70-’80 nu te puteai invarti pe litoral de starini, in special polonezi si nodici ( scandinavi) sau nemti.Asta deoarece la vremea aceea litoralul nostru era in rand cu alte statiuni din estul Europei si avea preturi accesibile. Astazi ai pregturi mari si te manaca paduchii in multe hoteluri, iar mancarea la restaurant te poate imbolnavi datrita conditiilo de igiena mizerabile si produselor expirate si pastrate in conditii improprii. Nu mai vrbesc ca nu stiu daca cei care deservesc bucatariile au analizele la zi.

  • Pingback: Adevărul Financiar: top 10 știri | Adevarul Financiar()