NATO iese la raport: cât cheltuieşte România faţă de ceilalţi aliaţi

Elena Deacu 14-03-2017
Cheltuielile României cu apărarea au scăzut în 2016, în contextul în care în acest an ţara noastră îşi propune o alocare de 2% din PIB, aflându-ne printre ultimii în clasamentul statelor NATO în ceea ce priveşte alocarea pe cap de locuitor.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

România a cheltuit anul trecut 10,78 miliarde lei (2,65 miliarde dolari) pentru apărare, alocând însă un procent mai mic din Produsul Intern Brut decât cu un an înainte, dar şi una dintre cele mai mici sume pe cap de locuitor dintre statele membre NATO, potrivit statisticilor organizaţiei. În acest an, ţara noastră şi-a propus să crească bugetul apărării la 2% din PIB.

Eforturile realizate de România în cadrul NATO anul trecut au fost lăudate de secretarul general Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă de prezentare a raportului anual al organizaţiei. „Sunt încurajat de faptul că România şi-a asumat să crească bugetul Apărării până la 2% în acest an”, a spus Stoltenberg.

Printre progresele enumerate de înaltul oficial aliat se numără operaţionalizarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu şi trecerea sa sub comandă NATO, recunoaşterea spaţiului cibernetic ca domeniu operaţional, creşterea prezenţei militare în estul Alianţei, trei întruniri ale Consiliului NATO-Rusia pentru creşterea transparenţei, proiectarea stabilităţii în vecinătatea Alianţei sau noul nivel de cooperare între NATO şi Uniunea Europeană, potrivit caleaeuropeană.ro.

România faţă de ceilalţi membri NATO

Cheltuielile cu apărarea ale României au reprezentat anul trecut 1,41% din PIB, fiind a 11-a naţiune într-un clasament al contribuţiilor. Acest procent a scăzut însă faţă de 2015, când ţara noastră a alocat 1,45% din PIB pentru apărare. Suma a fost totuşi mai mică în anul precedent, de 2,58 miliarde dolari. Anul în care România a dat cea mai mare sumă către apărare a fost 2014, când au fost alocate 2,692 miliarde dolari, respectiv 1,35% din PIB. În 2009, România cheltuia 1,36% cu acest sector.

Numai cinci state membre NATO au alocat pentru apărare peste 2% din PIB, ţinta stabilită de organizaţie, respectiv Statele Unite (3,61%), Grecia (2,36%), Estonia (2,18%), Marea Britanie (2,17%) şi Polonia (2,01%).

În ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor, cel mai mult au alocat pentru apărare Statele Unite, respectiv 664,058 miliarde dolari, fiind urmate de Marea Britanie, cu 56,790 miliarde dolari, Franţa, cu 44,222 miliarde dolari şi Germania, cu 47,469 miliarde dolari.

Cheltuielile cu apărarea pe cap de locuitor erau în România de numai 121 de dolari, una din cele mai mici valori dintre statele membre NATO. Mai puţin cheltuiau doar Albania (50 de dolari) şi Bulgaria (102 dolari). La polul opus, Statele Unite cheltuiau cel mai mult cu apărarea, alocând 1.877 dolari pe cap de locuitor, Norvegia aloca 1.399 dolari, iar Marea Britanie cheltuia 907 dolari.

Cheltuielile totale cu apărarea ale statelor membre NATO în 2016 au fost de 921,439 miliarde dolari, în creştere faţă de 2015 când au fost alocate 891,749 miliarde dolari.

Cum sunt distribuite cheltuielile                                                                 

În ceea ce priveşte destinaţia acestor cheltuieli, România aloca 20,4% din bugetul de apărare pentru echipamente, uşor peste ţinta NATO de 20%, ceea ce ne-a plasat pe un loc nouă între ţările contribuitoare. Pentru personal, România aloca 64,33% din cheltuielile totale pentru apărare, pentru infrastructură 2,81%, iar 12,45% reprezentau alte cheltuieli, ce includ cheltuieli privind operaţiuni şi mentenanţă şi cheltuieli privind cercetare şi dezvoltare. Spre comparaţie, Statele Unite alocă doar 36,68% din buget pentru personal, în timp ce 25,03% merg pentru echipamente, 1,43% pentru infrastructură şi 36,86% pentru alte cheltuieli.

Personalul militar în România era format din circa 63.000 de militari. Cel mai mulţi militari, din cadrul NATO, îi deţine SUA, ce numără 1,305 milioane de militari. Turcia este pe locul secund, cu 380.000 de militari, urmându-I Franţa cu 209.000 şi Italia şi Germania, cu 182.000, respectiv 176.000.

România se regăseşte în topul celor 39 de ţări care contribuie cu trupe la misiunea „Resolute Support” a NATO din Afghanistan, cu 588 de militari. Mai mult, România se numără şi printre cele 31 de ţări care contribuie cu militari la misiunea din Kosovo, trimiţând 56 de soldaţi.

România în NATO în 2016

Anul trecut, NATO şi-a crescut prezenţa în sud-estul Alianţei, centrat pe o brigadă multinaţională în România, alături de pachete de măsuri aeriene în zona Mării Negre.

Sistemul antirachetă Aegis Ashore din România este acum operaţional 24/7, crescând în mod semnificativ capabilităţile defensive pe teritoriul NATO împotriva atacurilor cu rachete balistice de rază scurtă şi medie din afara zonei euro-atlantice.

România se regăseşte printre cele opt state care găzduiesc o detaşare de forţe într-o Unitate de Integrare a Forţelor NATO, subordonată Comandamentului Multinaţional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la Bucureşti.

Printre măsurile luate în anul 2016 de NATO se regăseşte şi detaşarea de avioane de luptă în România.

Anul trecut, NATO a decis să stabilească o prezenţă prin rotaţie a forţelor în regiunea Mării Negre, iar prezenţa înaintată va include brigada multinaţională pentru antrenamente, condusă de România, care va contribui la eforturile de apărare şi descurajare ale NATO în regiune.

Potrivit NATO, România este naţiunea-cadru pentru brigada multinaţională din regiune, care este dezvoltată prin contribuţii la nivel de batalion din Bulgaria, Polonia şi Turcia. Alte contribuţii semnificative au fost anunţate din partea Canadei, Germaniei şi a Statelor Unite.

O dronă fabricată în România, Hiruss, a participat la exerciţiul Unified Vision 2016 în care au fost desfăşurate operaţiuni comune de intelligence, supraveghere şi recunoaştere.

România găzduieşte un centru de excelenţă NATO, Centrul de Excelenţă Humint-Nato de la Oradea, furnizorul cel mai important, la nivelul Alianţei, în domeniul intelligence-ului militar.

România a găzduit în 2016 un exerciţiu care a utilizate tehnica realităţii virtuale, ce a simulat scene de dezastru cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti, fiind imaginate evacuări în masă folosind animaţii pe calculator. 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone