Motive pentru care să te gândeşti de două ori înainte să iei un credit

Elena Deacu 16-10-2017
Unul din trei români care au luat în credit în ultimul an s-a îndatorat cu peste jumătate din venituri, dobânzile s-au majorat deja şi îşi vor continua creşterea, iar preţurile locuinţelor sunt şi ele în urcare.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

De asemenea, datele Băncii Naţionale a României (BNR) arată că, în continuare, românii se împrumută, iar cel mai mare avans este dat tocmai de creditele pentru locuinţe, creştere pusă de economişti pe seama programului Prima Casă, despre care avertizează că nu i-a ajutat prea mult pe cei care aveau nevoie, ci de fapt a dus la o creştere artificială a preţurilor. 

 Acestea sunt doar câteva tendinţe care ar trebui să le dea de gândit românilor, în cazul în care vor să mai acceseze un credit, mai ales unul imobiliar, în perioada următoare.

Supraîndatorare 

Românii se îndatorează mai mult decât pot duce. O treime din cei care au contractat un credit în ultimul an au, în medie, un grad de îndatorare de peste 55 la sută, avertizează Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, o entitate formată din reprezentanţi ai Guvernului, Băncii Naţionale (BNR) şi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Asta înseamnă că, din veniturile lunare ale unui român, 55% se duc pe plata datoriilor către bănci, în urma contractării de credite.

În acest sens, recent, mai mulţi oficiali ai BNR au sugerat că Banca Naţională ar putea trece la măsuri de limitare a creditelor date populaţiei, până la circa 35% din venituri, faţă de 70% cât se mai practică în prezent.

Comitetul susţine că acest lucru poate avea efecte negative importante, atât asupra sistemului financiar, cât şi asupra creşterii economice viitoare. Fondul Monetar Internaţional (FMI) este mai categoric: instituţia avertizează că majorarea datoriilor gospodăriilor poate să crească riscul declanşării unei crize economice pe termen mediu.

Dobânzi mai mari

În ultima lună şi jumătate, şi dobânzile au mers într-o direcţie ascendentă. Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează ratele la creditele în lei, a ajuns, luni, la un nivel de 1,83%, în contextul în care el se situa la începutul lunii septembrie la 0,92%, iar la începutul acestui an era la 0,87%. Şi deşi acesta este încă un nivel destul de scăzut al indicatorului, faţă de alte perioade, creşterea lui este totuşi accelerată, iar fiecare majorare se simte în rata lunară a unui împrumutat.

Avans al creditării, dat de locuinţe

Creditele acordate populaţiei sunt şi ele în creştere continuă, potrivit datelor BNR. În august 2017, ele au ajuns la un nivel de 119 miliarde de lei, iar cea mai mare pondere o deţin creditele pentru locuinţe, în valoare de 63 de miliarde de lei. O creştere de 41% faţă de finalul anului 2014, în condiţiile în care, potrivit unei analize Imobiliare.ro, din 2014 până în prezent, preţurile locuinţelor au crescut în medie cu mai puţin, respectiv circa 30%.

Creditele acordate populaţiei, susţinute de creditele pentru locuinţe:

Sursa datelor: BNR

Dan Bucşa, Unicredit, susţine că piaţa imobiliară românească este departe de bulă, din privinţa preţurilor. Părerea lui este confirmată şi de Bogdan Glăvan, profesor de economie. „Nu avem un boom imobiliar, înţelegând prin asta o expansiune artificială generală. Avem însă o distorsionare profundă a pieţei, sectorul rezidenţial este în plin avânt, determinat ca şi în perioada 2004-2008 de creditare”, susţine el.

Prima Casă ţine preţurile mari

Potrivit lui Glăvan, programul Prima Casă subvenţionează achiziţia de locuinţe, susţinând o cerere artificială şi preţuri mari. „De la începerea lui în 2009, programul Prima Casă a distrus practic creditarea privată, în prezent aproape 60% din creditul ipotecar este prin Prima Casă”, avertizează el. Şi Valentin Lazea, economist-şef al BNR, susţinea recent că programul Prima Casă a avut un rol modest din punct de vedere social, iar el nu reprezintă decât o formă de transfer a unor sume de bani de la buget către sectorul privat.

Bogdan Glăvan explică cum funcţionează acest mecanism: „Marii beneficiari ai programului nu sunt cetăţenii (creditul e ieftin dar se compensează cumva cu preţul mai mare al locuinţei), ci băncile, care îşi implu portofoliile cu active fără risc, cu garanţia statului”.  

Ulterior, Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR, a venit cu o replică la declaraţiile lui Lazea, spunând că programul Prima Casă este unul extrem de util, dar trebuie aduse amendamente la acesta pentru ca de el să nu mai beneficieze românii cu venituri mai mari, ci cei cu venituri de până la 3.000 – 4.000 de lei, potrivit Agerpres.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone