Moscova, în căutarea gloriei trecute: armele Rusiei, blindate în fața crizei rublei

Federația Rusă cheltuie 40% din buget pentru apărare și securitate națională FOTO: Guliver/ Getty Images
Chiar și în condițiile îngreunării traiului de zi cu zi, propaganda internă îi asigură Țarului Putin susținerea necesară a unei populații dispuse să suporte lipsuri în perspectiva unei glorii iluzorii a Mamei Rusia pe scena internațională.

În prezent, Rusia este pregătită să poarte așa-numitele războaie hibride, sau asimetrice, în care luptele la scară mare sunt înlocuite cu tactici oculte care cuprind instigarea și declanșarea luptelor cu insurgenți, operațiuni sub acoperire (omuleții verzi) și speciale, respingerea acțiunilor teroriste, atacuri cibernetice, propaganda și dezinformarea în teritoriul advers. Deși transformarea armatei ruse este o operațiune aflată încă în curs de desfășurare, noua tactică este deja operațională și hărțuiește NATO, permițând astfel Kremlinului să destabilizeze și să recapete controlul asupra unor vecini ai fostului URSS din Europa de Est, spun analiștii militari din Rusia. Țelul final al președintelui Vladimir Putin care conduce țara de 15 ani cu o mână de fier este de a readuce Rusia la statutul de superputere mondială.

Investiții masive după experiența din Georgia 

În 2008, trupele ruse invadau Georgia și sprijineau 2 regiuni separatiste să iasă definitiv dintre granițele republicii caucaziene. Deși Moscova și-a atins integral obiectivele, confruntarea cu mica republică ex-sovietică a scos în evidență armamentul învechit și lanțul greoi de comandă, conceput pentru războaiele din secolul trecut.

În cei șapte ani de la evenimentele din Georgia, Moscova a investit sume enorme pentru modernizarea armatei, transformând-o într-o forță flexibilă și rapidă.
„Să nu subestimați capacitatea militară a Rusiei,” spune Igor Sutyagin, cercetător principal la Institutul Regal din Londra, un think tank din domeniul militar, citat de Reuters. „Va fi foarte dificil pentru Federația Rusă să reziste unei confruntări pe termen lung, dar dispune de resurse suficiente pentru a crea mari probleme. Obiectivul general al Rusiei este să modifice ierarhia mondială și să-și reia locul de onoare la masa conducătorilor lumii”. Și adaugă cercetătorul britanic că „Putin consideră că cea mai bună cale de a obține acest lucru este să submineze alianța NATO și să determine atât SUA cât și UE să se teamă de a mai acționa împotriva intereselor Moscovei în sfera sa de influență.”

Tactica războiului hibrid

Rusia a utilizat tactica războiului hibrid prima dată când a anexat Crimeea acum un an. În prezent îi sprijină pe separatiștii din estul Ucrainei. Acest conflict arată că pentru Rusia nu mai este necesar să invadeze o țară (exsovietică) pentru a o readuce în propria sferă de influență. Principalele contingente din forțele armate au rămas în interiorul granițelor, acestea fiind utilizate ca un instrument de presiune politică, nu ca o forță militară. Acordul de încetare a focului din Ucraina nu este definitiv, sunt de părere majoritatea analiștilor militari. Conflictul va fi reluat până când se va realiza coridorul de legătură terestru dintre Rusia cu Crimeea.

Pacea de la Minsk: ce prevede armistițiul Putin-Poroşenko

Pasul următor îl reprezintă țările baltice, dintre care Letonia este cea mai expusă cu 40% de etnici ruși în totalul populației. Dar, spre deosebire de Ucraina, statele baltice sunt membre NATO, ceea ce ar conduce la activarea articolului 5 din tratat în cazul unei invazii ruse și un răspuns din partea întregii alianțe. Aceasta scade șansa unei invazii clasice, dar crește posibilitatea unor atacuri hibride cu accent pe încurajarea instabilității interne.

Aceste atacuri pot fi calibrate sub nivelul declanșator pentru un răspuns in corpore al NATO împotriva agresiunii Rusiei. „Interesul nu este ca tancurile să intre în Talin, ci ca Occidentul să pară slab”, spune Andrew Foxall, director Centrului de Studii Ruse din Londra, un alt think tank dedicat politicii Kremlinului.

Rusia plus 80%, NATO minus 20%

În ultimii cinci ani, cheltuielile de apărare ale NATO au scăzut cu 20%, unele state membre reducând chiar și cu 40%, în timp ce Rusia a majorat cheltuielile militare cu 80%. În ciuda crizei economice, Kremlinul rămâne determinat să cheltuie 40% din bugetul național pentru întărirea capacității de apărare și a securității naționale. Înjumătățirea prețului petrolului a afectat grav veniturile bugetare iar sancțiunile și deprecierea rublei au adus Rusia în hiperinflație, scăderea nivelului de trai fiind evidentă la nivel național.

În interviul acordat Newsweek, chiar înainte să fie ucis, Boris Nemțov spunea că actuala criză rusească este rezultatul nebuniei lui Putin

Cheltuielile pentru alimente au atins jumătate din venitul unei gospodării, iar scăderea salariilor conducerii executive a statului ar putea fi semnalul unei reduceri semnificative în sistemul bugetar. NATO este dependentă de puterea militară a SUA. Armatele europene nu pot să-și asigure servicii de realimentare a avioanelor în aer, nu dispun de drone, de dispozitive de luptă pe timp de noapte și nici măcar posibilitatea de transport aerian a trupelor. Dintre statele membre NATO, Belgia este cel mai bun exemplu de subfinanțare a capacității de apărare. Ea cheltuie 96% din bugetul de apărare pe salarii, pensii și pe aprovizionarea cantinelor burgunde. Restul de 4% este destinat pentru achiziția de echipamente militare.