Momentul aderării la euro, o bornă mutată de colo-colo

Elena Deacu 29-08-2017
Tema aderării României la zona euro a apărut din nou în spațiul public, iar aceasta ridică din nou întrebări precum „Suntem pregătiți?”, „Ceilalți ne vor?”, „Cât de bine este să ne asumăm un termen?”. La aceste întrebări, specialiștii răspund că mai avem mult de lucru și, chiar dacă vom fi pregătiți, există riscul să fim, în acele momente, confruntați cu circumstanțe nefavorabile.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat luni pentru o publicație poloneză că țara noastră ar putea adopta euro în anul 2022, în acest moment fiind îndeplinite toate condiţiile pentru acest lucru. Aceasta este o primă asumare a unui termen din ultimii  ani, după ce, pe rând, Guvernul a renunțat anul trecut în mod oficial la anul 2019 ca termen pentru adoptarea euro, iar în luna mai a acestui an în programul de convergență pentru 2017-2010 nu a mai fost menționată o dată certă de aderare. Acesta este al doilea termen asumat dar și ratat de aderare, după ce țara noastră și-a propus întâi anul 2015 apoi anul 2019 pentru a adopta euro.

Președintele PSD Liviu Dragnea a ținut să contrazică asumarea unui termen, marți, precizând că adoptarea monedei euro reprezintă o dorinţă firească, dar nu există un demers guvernamental asumat în acest sens şi nu se avansează termene doar de dragul de a le avansa. „Este o dorinţă a tuturor, dar nu este un proiect foarte uşor şi nu ne putem juca cu el, adică nu putem să avansăm termene doar de dragul de a avansa termene”, a spus Liviu Dragnea, chestionat dacă există vreun proiect asumat pentru posibila adoptare a monedei euro în 2022.

Asumarea unui termen ne dă legitimitate                   

Specialiștii spun însă că formularea unui termen este necesară și normală, pentru că dacă nu-ți formulezi un obiectiv, riscul este să nu poți participa la dezbaterile din cadrul zonei euro. „A formula un termen, în primul rând că subliniază decizia de a intra, dar în al doilea rând ne dă o legitimitate pentru a participa la masă când se discută elemente din zona euro, chiar dacă nu suntem membri, pe motiv că noi ne-am asumat că vom deveni membri și pentru că orice decizie în spațiul euro ne afectează în mod direct din punct de vedere economic”, a explicat pentru „Adevărul” specialistul în politică externă Iulian Chifu.

Potrivit lui este important să formulăm un termen, chiar dacă este mandatul următor și chiar dacă și o decizie intermediară ar putea să sufere amânări sau revizuiri.

Cât suntem de pregătiți

Pentru a putea adera la zona euro, statele membre ale Uniunii Europene (UE) trebuie să îndeplinească așa-numitele „criterii de convergență”. În ceea ce privește pregătirea României de a adera la zona euro, părerile sunt împărțite. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, spune că, referitor la criterii, punctul său de vedere este că le îndeplinim. „Este adevărat că mai sunt reforme de făcut dar mai trebuie făcute reforme şi în statele care deja sunt în zona euro. România are o stabilitate financiară şi o stabilitate monetară, asigurată cu greu, asigurată pe umerii cetăţenilor, ca să fim sinceri”, a spus Negrescu.

Șefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, este mai puțin optimistă. Ea spune că acest lucru se va întâmpla când ţara va fi pregătită, fiind „nişte reforme structurale extrem de importante la care România s-a angajat dar pe care nu le-a finalizat şi nu putem vorbi de aderare înainte de finalizarea acestor reforme structurale”.

De asemenea, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat pentru „Adevărul” că aderarea României la zona euro depinde de două precondiții fundamentale. Una înseamnă realizarea unei mase critice de convergență reală și structurală, adică veniturile românilor să ajungă la circa 70-75% din media zonei euro, lucru care, potrivit estimărilor celui mai recent studiu lansat de oficialul BNR, nu se va întâmpla mai înainte de anii 2023 – 2024. Potrivit lui Dăianu, acest lucru „nu se realizează instantaneu, nici prin decret guvernamental sau prin regret prezidențial”. „Aceasta înseamnă reforme, înseamnă un anume timp care nu poate fi comprimat și acestea sunt procese economice și care implică reforme serioase”, a declarat el. A doua precondiție, potrivit oficialului, este că este nevoie de o modificare a instituțiilor și mecanismelor de funcționare din zona euro. „Așa cum funcționează acum, ceea ce este recunoscut și de lideri oficiali, zona euro are o funcționare precară”, spune el.

Vom fi acceptați de ceilalți?

O altă condiție necesară aderării României la zona euro este ca și ceilalți membri să fie de acord. În prezent, zona euro cuprinde 19 state membre: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Țările de Jos.

Potrivit lui Dăianu, „poți să fi realizat o masă critică de convergență reală și structurală, să se fi modificat și funcționarea zonei euro și totuși să fim confruntați cu o serie de circumstanțe care să nu permită aderarea la un moment pe care noi l-am decis”. „Este vorba și despre dorința celorlalți, e un club unde nu bați la ușă și intri automat”, susține el.

Să vrea și cetățenii

Daniel Dăianu mai consideră că aderarea nu este un scop în sine, aderarea trebuie să urmărească în cele din urmă dezvoltarea acestei țări, altminteri cetățenii nu vor crede în acest proiect. „Este esențial să existe credința că această aderare va face bine României, altminteri se va produce o fractură între clasa politică și cetățeni”, spune el.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone