Ministrul Muncii şi-a dat demisia, în urma scandalului privind salarizarea bugetarilor

Ana Costea era puternic contestată de sindicalişti, în urma scandalului privind ordonanţa salarizării în sistemul bugetar FOTO: Mediafax
Ministru Munciii Ana Costea şi-a dat demisia joi, iar premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o, precizând că în perioada imediat următoare va înainta o propunere preşedintelui Klaus Iohannis, informează Guvernul.

„Am acceptat astăzi demisia doamnei Ministru Claudia-Ana Costea, care mi-a fost înaintată în cursul acestei zile. În perioada imediat următoare voi înainta domnului Preşedinte Klaus Iohannis o propunere pentru funcţia de Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice“, a declarat premierul Dacian Cioloş, potrivit unui comunicat de presă.

Numele ministrului Muncii era vehiculat pe lista viitorilor remaniaţi.

Pe de altă parte, Cosmin Andreica, consilierul ministrului Muncii, susţine că „mâine, la ora 12.00, Ana Costea va susţine o conferinţă de presă în calitate de ministru al Muncii“ şi că „dacă ministrul Muncii îşi dă demisia, o face pentru că premierul nu a acceptat proiectul legii salarizării unitare, finalizat la 10 februarie, varianta financiară cu un impact bugetar brut de 8,5 miliarde de lei pe an, timp de patru ani“.

Precizăm că declaraţiile consilierului ministrului Muncii au fost făcute după ce Guvernul a anunţat că premierul a acceptat astăzi demisia Anei Costea.

Marţi, după Consiliul Naţional Tripartit, în cadrul căruia sindicatele au contestat proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor, Ana Costea a anunţat că va cere în şedinţa de Guvern de miercuri retragerea documentului, iar dacă acest lucru nu va fi acceptat, îşi va da demisia.

Deşi proiectul de OUG privind salarizarea în sectorul bugetar nu a mai apărut pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului de miercuri, acesta fiind retras, Ana Costea şi-a dat demisia.

Cosmin Andreica, consilierul ministrului, a declarat miercuri, pentru „Adevărul“, că Ana Costea nu mai susţine proiectul Ordonanţei de Urgenţe privind salarizarea în sectorul bugetar, cerând retragerea acestuia, ci susţine proiectul legii salarizării unitare, finalizat în luna februarie şi predat premierului în trei variante financiare.

„Doamna ministru susţine proiectul legii salarizării unitare, finalizat de grupul de lucru la 10 februarie. Din acel moment, a fost predat premierului în trei variante financiare şi a fost pus în stand-by. Din februarie, Cancelaria Primului-ministru a încercat diverse variante, însă niciuna nu s-a dovedit mai bună decât cea din februarie“, a declarat consilierul ministrului pentru „Adevărul“.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat ieri că Executivul va avea o nouă abordare în ceea ce priveşte salarizarea în sectorul bugetar, după ce proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salariile bugetarilor a fost retras în şedinţa de miercuri, la cererea ministrului Muncii. Suciu a mai spus că actualul buget, făcut de fostul Guvern, nu include elemente de majorare salarială.

Reacţia sindicatelor

Ana Costea a fost puternic contestată de sindicatele din învăţămând şi sistemul sanitar din cauza propunerii sale privind salarizarea bugetarilor. Potrivit sindicaliştilor, ordonanţa avea o serie de anexe cu grile de salarizare prin care se statua, de fapt, o scădere a salariilor.

Anterior, sindicaliştii au anunţat că ministrul ar putea să îşi dea demisia.

Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat marţi, la sfârşitul şedinţei Consiliului Naţional Tripartit, că ministrul Muncii a admis o parte din contestaţiile aduse de sindicalişti proiectului, în care nici ea nu crede, şi le-a dat de înţeles acestora că va demisiona.

Reprezentanţii sindicatelor susţin că demisia ministului Muncii, Ana Costea, a fost un „gest de onoare“ şi că a dat „dovadă de onestitate“, susţinând în acelaşi timp că alţi colegi din Guvernul Cioloş „ar putea să înveţe de la aceasta“.

Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS) a declarat, referitor la demisia ministrului Muncii, că regretă că aceasta a plecat din fruntea ministerului. „Consider că decizia demisiei nu are legătură cu mandatul. Ştiu că deciziile privitoare la salarizarea în sectorul bugetar fuseseră luate şi duse la Secretariatul General al Guvernului. Mai degrabă văd demisia, ca gestul unui om care simte că nu are ce să caute într-o echipă. (…) Noi am considerat-o pe doamna Costea, în cabinetul Cioloş, o resursă utilă. Este un specialist foarte bun în dreptul muncii, mie îmi pare rău“, a declarat Dumitru Costin, potrivit Mediafax.

Marius Nistor, preşedintele sindicatului din învăţământ „FSE Spiru Haret“, a declarat că demisia a fost „un gest de onoare“ din partea ministrului Muncii. „A dat dovadă de onestitate retrăgând proiectul de ordonanţă. Nu poţi promova cu bună ştiinţă un proiect de lege care ar aduce prejudicii mari celor care lcurează în segmentul bugetar“, a mai spus Nistor, potrivit Mediafax.

Protestele continuă în sistemul sanitar

Leonard Bărăscu, preşedintele federaţiei Sanitas, a anunţat însă că demisia nu ajută cu nimic şi că nu va influenţa calendarul stabilit deja pentru proteste. Concret, sindicatul Sanitas a anunţat, joi, că demarează proteste la prefecturi, începând de săptămâna viitoare, existând şanse să fie declanşată inclusiv grevă generală în sistem.

„În condiţiile în care îmi spui că îmi dai o lege sâmbătă şi îmi dai o alta duminică, nu e în regulă să vii cu scăderei. Varianta colegilor mei care au spus că greva e cea mai bună variantă poate că este cea mai corectă”, a explicat Leondard Bărăscu.

Acesta a precizat că dacă nu ai un ministru al Muncii cu care să discuţi, nu ai nicio lege. „Ne bazăm în continuare pe ministrul de la Sănătate”, a completat Bărăscu.

Sanitas a decis un calendar de proteste care va începe săptămâna viitoare cu pichetarea prefecturilor şi care prevede chiar şi declanşarea grevei generale, dacă până în luna iunie nu vor fi luate măsurile solicitate de ei.

Reacţia politicienilor

„Foarte bine că a demisionat ministrul Muncii. A pus un întreg Guvern într-o postură proastă, care arată lipsa de soluţii la nivel guvernamental. Arată stângăcie şi este foarte bine că a demisionat“, a declarat Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL.

„A reuşit să nemulţumească pe toată lumea şi este bine că a demisionat. Atunci când lucrurile nu merg bine, trebuie procedat la remanieri“, a comentat şi Vasile Blaga, co-preşedinte PNL.

Ce prevedea proiectul de OUG privind salarizarea bugetarilor

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea în sectorul bugetar prevedea ca cel mai mic salariu de bază să fie de 1.250 de lei pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare să ajungă la 15.000 de lei, primită de preşedintele ţării.

Potrivit proiectului, preşedintele urma să aibă un salariu brut de 15.000 de lei, patriarhul -o indemnizaţie lunară de 13.706 lei, tot atât şi premierul şi preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Senatorii şi deputaţii trebuiau să fie plătiţi cu 10.150 de lei, ca şi secretarii de stat, în timp ce miniştrii ar fi fost plătiţi cu 12.124 de lei, sumă pe care urmau să o încaseze şi consilierii prezidenţiali. Un profesor universitar urma să primească un salariu de bază de 5.300 de lei, un profesor din învăţământul preuniversitar – între 1.700 şi 3.400 de lei, un medic primar – între 3.400 şi 4.300 de lei, un judecător cu vechime va avea o indemnizaţie de până la 8.600 de lei.

Fostul premier Victor Ponta a scris pe Facebook, cu privire la demisia ministrului Muncii: „Prea puţin şi prea târziu! Şi oricum nu se va schimba nimic / aceşti oameni şi-au atins nivelul de incompetenţă pe spinarea românilor! Dar nu este vina lor/ este doar responsabilitatea “Lui” , cel care a avut nevoie să moară oameni ca să aibă “Guvernul Lui”!“