Ministrul Finanțelor are treabă la DNA. Leul și bursa nu au nicio treabă cu Vâlcov

Vâlcov ocupa și un loc în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organismul suprem de comandă a instituțiilor de forță - armată și serviciile de informații FOTO: Mediafax
Scandalul de corupție în care este implicat Darius Vâlcov are efecte zero asupra economiei. Nici cursul, nici bursa, nici obligațiunile de stat ale României nu țin cont de problemele cu justiția ale ministrului Finanțelor. Cât despre aprecierea dolarului, e o cu totul altă poveste.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

În valul de rețineri și arestări coordonate de Direcția Națională Anticorpție (DNA), anchetarea ministrului Finanțelor, Darius Vâlcov, poate părea mai puțin importantă, mai ales că detalii de genul că acesta ar fi primit pungi cu bani într-un cimitir poate duce întreaga poveste în zona anecdoticului. Și totuși, Darius Vâlcov este demnitarul cu rangul cel mai înalt care a demisionat în urma unor acuzații de corupție, după cum observă Euronews.

În administrarea ministerului condus de Vâlcov se află și bugetul României, care reprezintă 30% din PIB. Totodată, Vâlcov ocupa și un loc în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organismul suprem de comandă a instituțiilor de forță – armată și serviciile de informații.

Chiar și așa, demisia ministrului Finanțelor, anchetat pentru o presupusă mită de milioane de dolari și urmată la scurt timp de reținerea șefului Agenției Naționale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, pentru abuz în serviciu, nu a clintit nici măcar cu un milimetru parametrii piețelor financiare.

Print

Dolarul crește din cauza BCE, FED, Ucraina și Grecia

Aprecierea de ieri a dolarului, până la valoarea record de 4,21 lei, s-a datorat exclusiv evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale, moneda națională evoluând în linie cu celelalte valute din regiune: zlotul, forintul sau coroana cehă. Cauzele devalorizării țin de politicile monetare ale Băncii Centrale Europene (BCE) și FED (Banca Centrală a Statelor Unite), de criza din Ucraina și problemele datoriei Greciei.

Dolarul redevine regele valutelor. De ce și cu ce efecte pentru fiecare dintre noi

Mai mult decât atât, dobânzile au scăzut pe piața interbancară, luni consemnându-se noi minime istorice pe scadențele la trei luni (1.29%) și 12 luni (1.62%).

În aceeași logică, randamentul obligațiunilor, un element definitoriu al percepției investitorilor privind riscurile acestui plasament financiar, și-a continuat evoluția pozitivă. De la începutul anului, randamentul titlurilor de stat cu maturitatea la 10 ani a scăzut cu 15% (până la 3,11%), ceea ce reflectă o scădere a riscului perceput de către investitori.

Indicele BET, care măsoară performanța celor mai importante 10 acțiuni de la bursă, și-a continuat tendința de scădere începută săptămâna trecută, fără legătură cu chemarea în justiție a lui Vâlcov, vineri, spre închiderea zilei de tranzacționare.

Mircea Ursache, vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), responsabil cu bursa de valori, spune că piețele au propriul sistem de reglare, indiferent de ce se petrece în politică.

În asentimentul lui Ursache, bancherul de investiții Doru Lionăchescu, președintele Capital Partners, declară pentru Adevărul Financiar că economia românească s-a decuplat vizibil de factorul politic la începutul anului trecut, odată cu creșterea Produsului Intern Brut (PIB) din 2013.

Economie sănătoasă, fără politicieni

Lionăchescu compară relația dintre sănătatea economiei și mediul politic cu relația dintre pacient și medic: “atunci când omul este sănătos, nu îl interesează ce fac doctorii, însă când se îmbolnăvește devine foarte preocupat de activitatea medicală.”

Care sunt cele 15 acțiuni de pe bursă care te pot face mai bogat

Într-adevăr, la începutul lui 2014, economia națională dădea semne de însănătoșire completă după prăbușirea din 2009: în 2013, PIB creștea cu 3,5%, cea mai mare creștere din 2008 încoace.

Mai mult decât creștrea PIB, toți indicatorii macroeconomici comunicați recent de INS prezintă o evoluție favorabilă. De notat este creșterea accelerată a exporturilor cu 6.4% și a comenzilor noi din industrie, cu o creștere de 11.1% în ianuarie (față de ianuarie trecut). De asemenea, inflația s-a stabilizat, în februarie, la minimul istoric de 0.4%.

Luna ianuarie a consemnat și un excedent record al contului curent de 554 milioane de euro, în creștere cu 120% față de aceeași perioadă a anului trecut. Toate componentele principale au avut o evoluție pozitivă: balanța comercială, cu excedent de 297 milioane de euro; veniturile primare – excedent de 227 milioane de euro și veniturile secundare – excedent de 30 milioane de euro.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone