Maşinile electrice second-hand, o alternativă mai ieftină pentru românii care vor un autoturism nepoluant

Nissan Leaf, cu aproape 200.000 de unităţi vândute, este cea mai populară maşină electrică din lume FOTO: Guliver / Getty Images
Automobilele ecologice câştigă, în ţările dezvoltate, tot mai multă popularitate în faţa celor clasice, cu combustie internă. Inovaţiile şi perfecţionările tehnologice au demodat maşinile electrice privite, acum câţiva ani, drept mofturi scumpe, atât cât să poată fi accesibile pentru orice român din clasa de mijloc.
Share on Facebook0Share on Google+2Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

O piaţă relativ tânără, precum cea a maşinilor cu motoare electrice sau hibride, a ajuns să înmagazineze autovehicule mai mult sau mai puţin folosite, care, acum, sunt scoase la vânzare, la mâna a doua. Noutăţile de acum cinci ani au devenit şi de trei ori mai ieftine, iar unele modele rămân alternative viabile la noua gamă.

Cumpărarea unei maşini ecologice trebuie privită drept o strategie pe câţiva ani. Deşi costă mai mult decât o maşină obişnuită, efortul financiar se va amortiza, în timp, graţie costurilor foarte mici de întreţinere şi de alimentare, precum şi a taxelor scăzute.  Infrastructura din România se dezvoltă, sunt inaugurate tot mai multe „benzinării electrice“, iar combustibilii tradiţionali par învechiţi, pe lângă energia electrică mereu proaspătă şi la îndemână.

Site-urile de specialitate oferă tot mai mult material de studiu pentru potenţialii cumpărători, iar platformele româneşti şi cele din străinătate şi-au îmbunătăţit setările de căutare. Autoturismele cu motor electric sunt economice, dar nu ieftine, iar această sintagmă se aplică şi versiunilor mai vechi de maşini.

Cele mai ieftine mașini electrice second-hand costă cât o Dacia Logan nouă

Odată cu ruperea etichetei de „nou“, valoarea autoturismului scade, automat. Totodată, la stabilirea preţului sunt hotărâtori anul de fabricaţie şi kilometrajul maşinii. Un autovehicul electric nou costă în jur de 25.000 de euro, în timp ce, pentru unul la mâna a doua, sunt suficienţi şi 10.000 de euro, în funcţie de calităţile tehnice ale maşinii.

Site-urile româneşti de vânzări auto sunt concurate la oferte de platformele străine. În România, moda automobilelor electrice abia prinde contur, dar, în ţări precum Germania, Franţa, Olanda, Norvegia sau Marea Britanie, proprietarii de maşini ecologice sunt, în unele cazuri, şi la a treia maşină schimbată. De aceea, anunţurile de pe internet conţin, în mare măsură, modele scoase la vânzare în ţările vestice, iar eventualul cumpărător va trebui să se deplaseze până acolo, pentru a-şi aduce vehiculul acasă.

Citiţi şi: S-a deschis prima rețea gratuită de stații pentru încărcarea rapidă a mașinilor electrice din România

Un Opel Ampera din 2012, la mâna a doua, poate costa şi 11.000 de euro, de unde rezultă o reducere de 27.000 de euro faţă de preţul original. Cu 9.000 de euro se poate cumpăra un Fiat 500e din 2013, iar cu 13.000 de euro, un Renault Zoe din acelaşi an. Un Smart Fortwo second-hand poate costa 9.000 de euro, iar unui Nissan Leaf folosit îi poate scădea preţul şi de trei ori faţă de cei 26.000 de euro din catalog.

Site-urile de vânzări de maşini pot ascunde veritabile comori, dar şi capcane. De asemenea, gama este extrem de diversă, de la modele „bătrâne“, ca Peugeot 106 din 2001, care costă puţin peste 2.000 de euro, până la un luxos BMW i3 BEV de 29.000 de euro, aproape nou.

Citiţi şi: Afacerile cu dezmembrări de mașini: ponturi, legislaţie, oportunităţi

Un Renault Twizy din 2012, la mâna a doua, este cu 2.000 de euro mai ieftin decât unul nou, de 6.780 de euro. Tot ieftină este şi o Axiam City din 2010 – 6.000 de euro. O maşină Citroen C-Zero, veche de patru ani, valorează în jur de 8.000 de euro, iar un Renault Fluence din acelaşi an, 2012, costă 7.000 de euro.

Sub 10.000 de euro sunt şi autoturismele Mitsubishi i-MiEV şi Peugeot iOn, din 2011-2013, iar un Volkswagen E-up! din 2014 valorează circa 19.000 de euro.

La categoria „maşini utilitare“ se înscriu Renault Kangoo Z.E., care costă aproape 8.000 de euro, dacă are cam cinci ani de folosinţă, şi Fiat Doblo, cu acelaşi preţ, pentru un model fabricat în 2009.

Automobilele electrice noi costă cât o garsonieră în Drumul Taberei

În prezent, cele mai populare maşini electrice din lume sunt Nissan Leaf, cu aproape 200.000 de unităţi vândute, din 2010 până astăzi, şi luxosul Tesla Model S, cu 100.000 de piese achiziţionate, în ultimii patru ani. Dacă preţul unui Nissan Leaf nou variază între 26.000 şi 32.000 de euro, în funcţie de versiune, Tesla Model S, primul automobil care poate parcurge distanţe mari, fără încărcare, costă dublu.

Pentru puterea medie de cumpărare de la noi, Tesla rămâne un vis, iar Nissan ţinteşte o pătură nu foarte largă de oameni. La fel şi Volkswagen, prin modelul e-Golf, cu preţul de 30.000 de euro, KIA, prin Soul EV, care costă 36.000 de euro, şi Ford, prin Focus Electric, de 26.000 de euro.

Doar Renault ZOE se apropie de 20.000 de euro, fără să fie inclus costul lunar pentru chiria bateriei. În ajutor vin stimulentele guvernamentale pentru autovehicule „verzi“ şi cele din programul „Rabla“, care pot scădea cu câteva mii de euro preţul maşinii.

În România, drumul abia începe

Ţara noastră încearcă să ţină pasul cu cele din Occident, în privinţa creşterii numărului de maşini electrice sau hibride de pe şosele. Mai avem însă de aşteptat până să traversăm bulevardele aglomerate ale marilor oraşe fără să simţim izul poluării a sute de mii de ţevi de eşapament.

masina electrica vw e golf
La începutul lunii aprilie, a fost deschisă prima rețea gratuită de staţii pentru încărcarea rapidă a autoturismelor electrice şi plug-in din România FOTO: Adevărul Financiar

 

În luna martie, a fost inaugurată prima infrastructură națională de încărcare a autovehiculelor electrice. Şapte centre de alimentare cu energie, în oraşele Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Timişoara, Sibiu şi în judeţul Ilfov. La începutul lunii aprilie, a fost deschisă prima rețea gratuită de staţii pentru încărcarea rapidă a autoturismelor electrice şi plug-in din România, formată din zece „benzinării“. Nouă staţii, în parcările magazinelor Kaufland din oraşele Arad, Timişoara, Deva, Sebeş, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Bucureşti şi Constanţa, iar a zecea, pe Autostrada Soarelui (A2).

Piaţa maşinilor ecologice din România, încă de proporţii reduse, cunoaşte o creştere exponenţială. Potrivit Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile, românii au cumpărat, în 2015, 495 de autoturisme electrice sau hibride, dublu faţă de anul 2014. De asemenea, în primele trei luni din 2016, s-au cumpărat 126 de unităţi, ceea ce înseamnă o creştere a vânzărilor de 114%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Statul oferă ecotichete de peste 4.000 de euro, la achiziția unui autoturism electric. În combinație cu tichetele de casare din programele „Rabla“ şi „Rabla Plus“, rezultă un ajutor financiar de aproape 10.000 de euro, pentru cumpărarea unei maşini ecologice.

Maşinile electrice şi viitorul transportului

Marii producători auto ai lumii sunt ţinuţi în şah de scandaluri provocate de încălcarea normelor de poluare. Seriozitatea germană şi cea japoneză nu se mai susţin, după ce nume grele, precum Volkswagen, Nissan şi Mitsubishi, au încercat fel de fel de trucuri pentru a manipula rezultatele testelor de emisie, iar, în realitate, zeci de milioane de maşini emanau cantităţi de noxe mult peste limita legală.

Într-o perioadă în care maşinile electrice sunt tot mai populare, apare întrebarea dacă rămâne rentabil să ai încredere într-o maşină cu carburanţi care, potrivit producătorului, poluează foarte puţin sau se merită cumpărarea unui automobil ecologic.

Istoria arată evoluţia răspunsului la această întrebare. La cumpăna dintre secolele XIX şi XX, maşinile cu baterii electrice erau în vogă. Apoi, zăcămintele de petrol descoperite au dus la popularizarea autoturismelor care funcţionau cu benzină şi erau capabile de autonomii şi viteze mai mari. Zeci de ani, maşinile cu motor electric au rămas doar la nivel de amintire cu potenţial de renaştere. Apoi, crizele energetice din anii ’70 şi ’80, dezvoltarea centrelor urbane şi nivelul tot mai mare de emisii poluante au făcut ca, în anii ’90, să renască interesul pentru mijloacele de transport ecologice. Boomul a venit odată cu a doua jumătate a anilor 2000.

Norvegia este ţara cu cea mai mare proporţie de maşini electrice, raportată la numărul total de automobile. În „Ţara Fiordurilor“, mai mult de un sfert (circa 85.000) din maşinile noi care circulă pe străzi sunt ecologice. În Olanda, un alt exemplu de „aşa da!“, se vor comercializa doar modele electrice, începând din anul 2025, iar Germania va investi un miliard de euro pentru a avea un milion de maşini nepoluante, până în 2020. Statele Unite şi China au rezervate primele două poziţii din topul ţărilor cu cele mai multe automobile „verzi“, cu peste 400.000 de unităţi, în SUA, şi peste 200.000, în statul asiatic.

Viziunea specialiştilor spune că, în viitorul nu foarte îndepărtat, maşinile se vor putea conduce singure şi vor fi electrice. Ideea e susţinută şi de faptul că, în 50 de ani, se preconizează că rezervele mondiale de petrol vor ajunge la epuizare. Aşadar, mai devreme sau mai târziu, maşinile electrice vor opri motoarele cu ardere internă şi le vor transforma în piese de muzeu.

Share on Facebook0Share on Google+2Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone