Liber la nepotism în zeci de companii de stat

Elena Deacu 07-06-2017
Printre companiile exceptate se regăsesc şi câteva de importanţă strategică, precum Tarom
Zilele managementului privat la câteva zeci de companii de stat, unele dintre ele strategice, sunt numărate. Senatul le-a exceptat pe acestea de la a respecta regulile de transparenţă şi guvenanţă corporativă, ceea ce, probabil, va duce la control politic şi nepotism.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Câteva zeci de companii de stat sunt pe cale să intre din nou sub control politic, după ce Senatul a modificat Ordonanţa de Urgenţă privind guvernanţa corporativă. Marţi, plenul Senatului a adoptat cu 51 de voturi „pentru”, cinci abţineri şi 35 de voturi „împotrivă” modificarea OUG 109/2011, exceptând de la obligaţia de a avea management selectat pe criterii de competenţă o serie de companii de stat.

Senatul este prima cameră sesizată. Procedura legislativă a fost trimisă pentru raport comun suplimentar la Comisia economică, industrii şi servicii şi la Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului şi privatizare. Forul decizional urmează să fie Camera Deputaţilor.

Ce companii sunt afectate                                         

Printre companiile care vor fi exceptate se regăsesc şi câteva de importanţă strategică, precum Tarom, Complexul Energetic Oltenia, Administraţia Naţională de Meteorologie, Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, Şantierul Naval Mangalia şi Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN).

Iniţial, modificarea ordonanţei urma să se aplice numai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Regiei Autonome „Rasirom” şi Companiei Naţionale „Romtehnica”.

Iniţiatorii susţineau, în cazul ANM, că deşi a avut profit încă de la înfiinţare şi a îndeplinit în fiecare an indicatorii de performanţă socio-economică, introducerea sistemului de management privat presupune respectarea cu prioritate a principiilor de eficienţă economică şi profitabilitate, ceea ce duce la faptul că nu există „garanţii rezonabile, nici pârghii de intervenţie funcţionale pentru a menţine atribuţiile de interes naţional” ale companiei.

Ulterior, un amendament propus de senatorul Ştefan Radu Oprea, trimis în judecată într-un dosar în 2016 pentru evaziune fiscală, a majorat semnificativ numărul companiilor exceptate. Argumentul adus de acesta este cel puţin curios. Oprea motivează că aceste companii, făcând parte din industria de apărare, pe lângă activitatea economică pe care o desfăşoară, trebuie să „asigure şi sarcinile de mobilizare la război”.

Celelalte companii vizate sunt: Regia Autonomă „Rasirom”, Compania Naţională „Romtehnica”, Regia Autonomă „Administraţia Protocolului de Stat”, companiile de apă, Societatea IAR SA, Romaero SA, Avioane Craiova SA, IOR SA, Uzina Mecanica Orăştie, Romarm şi filalele sale, Societatea Mecanică Bucureşti SA, Societatea Automecanica Moreni SA, Societatea Mecanica Mija SA, Societatea Uzina de Produse Speciale Dragomireşti, Societatea Electromecanica Ploieşti, Societatea Uzina Mecanică Plopeni, Societatea Metrom SA, Societatea Carfil, Societatea Tohan, Fabrica de Pulberi Făgăraş, Pirochim Victoria SA, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanica Cugir, Societatea Arsenal Reşiţa, dar şi instituţii de credit, respectiv CEC Bank, Eximbank şi Fondul Naţional de Garantare a IMM-urilor, cărora li se aplică OUG 109/2011.

Ultimul amendament inclus, care a fost şi aprobat, a fost cel al includerii Complexului Oltenia pe lista companiilor exceptate.

Lovitură de graţie pentru CE Oltenia

Iniţiativa pentru exceptarea Complexului Energetic Oltenia de la obligaţia de a avea management privat îi aparţine senatorului PSD Scarlat Iriza. Acesta motivează, în amendamentul depus, că în prezent conducerea corporativă funcţionează defectuos în cadrul CE Oltenia. „Nu există bani pentru investiţii, firma de recrutare nu a selectat specialişti, unii din membrii directoratului nu au expertiză în domeniul energetic, guvernanţa corporativă nu a avut efectele scontate, procesul de conducere fiind îngreunat, lipsindu-i supleţea”, spune acesta.

Complexului Energetic Oltenia este unul din cei mai mari producători de energie din ţară. Situaţia sa financiară este într-adevăr dezastruoasă. Compania a încheiat anul trecut pe minus, după pierderi-record, de 961 milioane lei, înregistrate în 2015. Şi deşi pe primul trimestru al acestui an a ieşit pe plus, datorită creşterii spectaculoase pe bursă a preţului energiei, reprezentanţii estimează pierderi pe trimestrul al doilea al anului.

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu susţine însă că este o greşeală excluderea CE Oltenia de la guvernanţa corporativă. „Este inoportună şi bizară implicarea Parlamentului în evaluarea activităţii companiilor de stat şi în schimbarea modului de recrutare a conducerii acestora”, spune Nicolescu.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone