Țiriac și-a vândut acțiunile de la UniCredit Țiriac Bank. Iată de ce a fost și a rămas cel mai bogat român

desen: Vali Ivan
Țiriac Holdings Ltd. și-a vândut către UniCredit Bank Austria AG cele 45 de procente din UniCredit Țiriac Bank. În urma tranzacției, capitalul deținut de banca austriacă în UniCredit Țiriac Bank S.A. a crescut la 95,6%.
Share on Facebook395Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Tranzacția ar urma să fie finalizată la sfârșitul acestei luni, iar valoarea acesteia nu a fost făcută publică oficial. Surse din piață estimează însă la 700 de milioane de euro suma care ar urma să intre în buzunarul lui Ion Țiriac. În momentl de față, UniCredit Bank Austria AG ia in considerare formularea unei oferte de cumpărare și a acțiunilor deținute în momentul de față de acționarii minoritari ai UniCredit Țiriac Bank.

“Aș dori să-i mulțumesc lui Ion Țiriac și reprezentanților Țiriac Holding pentru colaborarea excelentă și pentru angajamentul arătat în ultimii ani. În urma achiziției de la Royal Bank of Scotland a portofoliilor de clienți de retail și corporate din România, continuăm acum să ne consolidăm și să ne extindem poziția pe piața din România prin această tranzacție”, a declarat după anunțarea tranzacției Carlo Vivaldi, Vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al UniCredit și Șeful Diviziei Europa Centrală și de Est a UniCredit Bank Austria AG.

Citiți în continuare povestea din spatele acestei tranzacții, așa cum a fost ea publicată pe Adevărul.ro în iunie 2014, când presa italiană scria că grupul UniCredit a ajuns la un acord de principiu cu Ion Ţiriac

Nu s-a inventat încă o metodă mai bună de evaluare a averilor decât cea făcută pe baza unei tranzacții transparente.  Iar tranzacția prin care Ion Țiriac ar urma să primească 700 de milioane de euro (parte cash, parte acțiuni) pentru 45% din UniCredit Țiriac Bank are toate șansele să îi readucă fostului tenisman titlul de cel mai bogat român.

Finala de Cupă de Davis pe care echipa României, formată din Ion Țiriac și Ilie Năstase, a pierdut-o în 1972 în fața SUA a fost o lecție pentru viitorul om de afaceri despre importanța a două lucruri: consecvența și spiritul asociativ. Cei 25 de ani de capitalism românesc ne indică un Ion Țiriac dotat cu multă răbdare în a-și atinge obiectivele de business și dispus să cedeze controlul companiilor sale unor parteneri strategici străini care să le crească valoarea prin experiența dobândită în timp, pe plan internațional.

Citiți și: Forbes 2015 Cine sunt românii din topul miliardarilor lumii?

Țiriac a așteptat opt ani până să-și exercite opțiunea de a vinde 45% din acțiunile pe care le deține la UniCredit Țiriac Bank, a patra cea mai mare bancă din România, la sfârșitul lui 2013, după BCR, BRD și Banca Transilvania. De ce acum? Mai multe ipoteze de lucru veți putea citi în rândurile de mai jos. Principiul asocierii pe termen lung l-a aplicat și în afacerea de asigurări (deține 44% din Allianz Țiriac), și în cea de cash&carry (are o participație de 15% din Metro România). A fost asociat și cu nemții de la Daimler AG în business-ul de import al mărcii auto Mercedes, însă a ieșit din această asociere, cu totul, în 2009, în primul an de criză.

În acest moment, averea lui Ion Țiriac este a treia ca mărime, la egalitate cu cea lui Frank Timiș, estimată de Forbes 500 de miliardari la 850 de milioane de euro. Finalizarea tranzacției cu UniCredit, anunțată de ziarul italian Messaggero pentru sfârșitul anului, va crește cu siguranță această valoare, dacă luăm în calcul întreg portofoliul fostului tenisman.  Pe lângă participațiile deja amintinte, Țiriac mai deține Divizia Auto Țiriac Holdings, invetițiile în real estate (Clubul Rezidențial Stejarii și Residenz), trei centre de birouri, aproape 20 de showroom-uri, spații comerciale, peste 1.000 de hecatre de teren intravilan în țară și 25% din activitatea de handling a Aeroportului Internațional Henri Coandă.

Primii doi cei mai bogați români sunt, potrivit Forbes, Ioan Niculae, proprietarul grupului industrial și agricol InterAgro și Dan Grigore Adamescu pe a cărui listă de active figurează centrul comercial Unirea Shopping Center din București, hotelurile Intercontinental și Rex sau compania de asigurări Astra.

În lipsa unor tranzacții sau a listării la bursă, evaluarea  holdingurilor lui Ioan Niculae și Dan Grigore Adamescu, intră într-o zonă susceptibilă de subiectivism. În plus, ambele au vulnerabilități.

Aproximativ două treimi din veniturile InterAgro care, potrivit Ziarului Financiar, este al treilea cel mai mare grup cu capital românesc după Dedeman și Oscar Downstream, provin din producția de îngrășăminte chimice. Iar peste două treimi din costurile producției de îngrășăminte sunt generate de prețul gazului. În ultimii doi ani, cele șase combinate ale lui Niculae (averea sa este estimată la 1,1 miliarde de euro) au fost  închise în repetate rânduri pentru că statul a decis direcționarea producției interne de gaz (de trei ori mai ieftin decât cel rusesc) către populație.

Citiți și: Care a fost cel mai greu moment din viața miliardarilor români

La începutul acestei luni, Niculae, supranumit de media ”regele gazului subvenționat” a anunțat că a încheiat un partneriat cu Gazprom, în ciuda contextului regional tensionat, prin care a eliminat riscul întreruperii furnizării. Totuși, problemele din trecut nu îi dau pace. Niculae este anchetat într-un dosar de subminare a economiei naționale pentru că între 2007 și 2009 a fost principalul beneficiar al unei hotărâri de Guvern prin care a primit doar gaz ieftin din producție internă.

Nici Dan Grigore Adamescu (cu o avere evaluată la 950 milioane de euro) nu se află într-o situație foarte confortabilă după ce a fost arestat preventiv pentru încercarea de influențare a unuia din martorii cheie într-un dosar de corupție.

Societatea de asigurări Astra, principalul său activ și, totodată, cea mai mare companie de profil din România se află sub administrarea specială a KPMG, după ce, în februarie, a izbucnit un scandal privind incapacitatea acesteia de a-și onora plățile către clienți. În acest caz, există indicii că Adamescu și-ar fi finanțat alte afaceri din fondurile de asigurări.

Toate aceste vulnerabilități de ordin juridic sau de reglementare reduc șansele vânzării companiilor lui Niculae sau Adamescu către un investitor strategic sau către un fond de investiții, deci șansele de monetizare transparentă.

Rămânând în același registru, Frank Timiș (împarte al treilea loc în clasamentul bogăției românești cu Ion Țiriac) a avut, la rândul său, probleme cu justiția și cu organismele de reglementare. La 15 ani, a fost arestat pentru deținere de heroină în Australia, iar în 2009, o companie a sa, Regal Petroleum, primea cea mai mare amendă din istoria pieței secundare de capital londoneze în valoare de 600.000 de lire sterline.

Acum, afacerile lui Timiș acoperă o geografie diversă și sunt sinonime, în mare parte, cu investițiile în resurse naturale. Timis Corporation are activități în minerit, petrol, gaze, agricultură în special pe teritoriul unor state africane precum Coasta de Fildeș, Sierra Leone sau Senegal.

În cazul lui Timiș, transparența este regula jocului pentru că două dintre companiile sale, African Minerals și African Petroleum sunt listate pe burse din Marea Britanie și Australia. Cotațiile companiilor care dețin licențe de exploatare seamănă destul de mult cu un roller coaster în sensul că oscilează mult. Frank Timiș, poreclit în capitala britanică, orașul în care locuiește, ”teren de petrol” (gusher, în engleză), poate deveni și el, din această oscilație, cel mai bogat român, însă nu pe termen lung. Asta ne arată trecutul.

Vulnerabilități au avut și afacerile lui Ion Țiriac mai ales în anii de criză. Până la publicarea informației că urmează să primească 700 de milioane de euro (cash și acțiuni) până la sfârșitul anului, business-urile sale din auto și imobiliare au sângerat mult pe fondul prăbușirii consumului.

Cu banii încasați este posibil ca Țiriac să-și consolideze o parte din aceste activități afectate, dar, la fel de plauzibil, ar putea găsi domenii noi, neexplorate până acum. În cea mai recentă ediție a emisiunii ”După 20 de ani”, difuzată de PRO TV, omul de afaceri recomanda agricultura drept primă opțiune de investiții pentru cineva care se gândește să intre în afaceri.

Vânzarea acțiunilor UniCredit Țiriac Bank ar putea deveni cea mai mare tranzacție bancară după începerea crizei. În același timp, aceasta ar putea să îl transforme în românul cu cel mai mult cash, etichetă care i-a fost atribuită lui Dinu Patriciu în 2007, anul în care a vândut pachetul majoritar al Rompetrol către KazMunaiGas, într-o tranzacție de ordinul miliardelor de dolari. Ulterior, averea lui Dinu Patriciu a avut un parcurs straniu.

Țiriac este primul român care a intrat ca miliardar, pe lista Forbes USA, în 2007, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, iar 2010 a fost ultimul an în care a figurat în acest clasament select.

Fostul tenisman este singurul om de afaceri de vârf din România care și-a pus propriul nume pe frontispiciul companiilor, datorită prestigiului internațional dobândit în sport, încă înainte de revoluție. Așa a făcut și cu Banca Țiriac ale cărei baze le-a pus în 1991. Până să ajungă în portofoliul UniCredit, a cedat controlul austriecilor de la HVB în 2006 și, ulterior, a fuzionat prin absorbție cu UniCredit. Este discutabil dacă, după finalizarea tranzacției, italienii vor păstra numele său în denumirea băncii.

Dacă din tenisul la dublu a învățat despre consecvență și spirit asociativ, cariera de impresar (a promovat mari sportivi precum Boris Becker, Steffi Graf și Goran Ivanisevici), a fost o lecție despre importanța conexiunilor. Țiriac a funcționat după 1990 ca un conector între mediul politic românesc și cel internațional, lucru care, evident, i-a creat un avantaj. Partidele de vânătoare, organizate an de an pe domeniul de la Balc, unde sunt invitați oameni de afaceri și politicieni străini, au un rol similar.

Share on Facebook395Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone