Invenția care a schimbat nu doar fața automobilului: Cum a ratat România să producă Volkswagen la Craiova

Porsche intenționa să fabrice Volkswagen, la Craiova, după o înțelegere cu Nicolae Malaxa FOTO: Guliver / Getty Images
Construcția de automobile de la Craiova are o istorie încărcată în spate, care începe în perioada interbelică, atunci când Ferdinand Porsche a fost la un pas de a fabrica în România autoturisme Volkswagen.

Cu toate că la acea vreme România nu fabrica mașini, inventatorii români au făcut ca marii producători ai vremii să devină interesați de colaborarea cu ei în domeniul auto.

De altfel, românul Aurel Perșu – inventatorul care a omologat în 1924 primul automobil cu formă aerodinamică din lume – a fost cel care l-a adus pe Porsche în România. După mai multe calcule în laborator, Perșu a ajuns la concluzia că forma aerodinamică ideală a unui vehicul în mișcare este cea a unei picături de apă în cădere.

De la teorie la practică,  Perșu a reușit la începutul anilor ’20 să producă o mașină cu un coeficient aerodinamic de 0,22 (valoare greu de atins), pe care a echipat-o cu un motor de 1.400 de centimetri cubi care putea să atingă 80 de kilometri pe oră.

Mașina a fost construită în Germania și a atras imediat atenția marilor producători auto, fiind primul automobil cu roțile în interiorul formei aerodinamice. Ford și General Motors s-au arătat interesați de cumpărarea brevetului de invenție, dar fără a garanta și o producție în serie. Nemulțumit, Perșu a refuzat să mai semneze vreo înțelegere cu cele două grupuri auto.

De la Ford și General Motors la Volkswagen

 Întâmplarea a făcut ca Porsche să fie fascinat de mașina inventată de Aurel Perșu, a cărei formă aerodinamică a și rafinat-o cu intenția de a începe o producție de serie. Numai că patentul proiectului îi aparținea în continuare lui Perșu.

În urma unor negocieri între cei doi și pentru a evita un posibil litigiu, Porsche a propus, în compensație, construcția în România a unei uzine care să producă model Volkswagen.

Citiți și: De la Malaxa și IMS, la Oltcit și Duster: povestea pieței auto din România

Cum Perșu nu avea bani pentru un astfel de proiect a apelat la unul din principalii industriași români ai vremii, Nicolae Malaxa. Se întâmpla în 1936, într-o Europă în fierbere de teama unui nou conflict mondial. Numai că Malaxa a evitat să-i dea un răspuns categoric.

În același timp, presiunile politice de la granița României l-au determinat pe Carol al II-lea să facă Germaniei anumite concesii pe plan economic, chiar dacă, personal, nu a avut relații bune cu Hitler.

Cunoscută era și relația dintre Malaxa și Carol al II-lea, îndeosebi faimoasele partide de poker pe care industriașul român îl lăsa pe rege să le câștige, revendicându-și apoi anumite contracte cu statul.

Malaxa era unul dintre cei mai influenți industriași români în cercurile politice ale vremii, la concurență cu fostul său asociat Max Auschnit. Înlăturat din afacere, Auschnit a ajuns chiar la închisoare. pentru șase ani, în urma unui dosar de fraude economice.

Malaxa rămânea astfel cel mai influent și important dintre industriașii români din anii de dinaintea celui de Al Doilea Război Mondial. În 1938, în urma unei întâlniri cu Malaxa, Carol al II-lea i-a sugerat  să accepte asocierea cu Porsche, întrucât ar putea să faciliteze relațiile cu Germania.

 Citiți și: Ultimatum pentru Volkswagen: scandalul se extinde, iar autoritățile germane amenință cu interdicții

Abia după această discuție Malaxa a acceptat cererea lui Perșu, la Craiova construindu-se ulterior o uzină modernă destinată producției de Volkswagen. Doar că avea să izbucnească războiul, astfel că producția a rămas în suspensie în România.

După război, fabrica a fost naționalizată, fiind destinată producției de tractoare și mașini agricole. Peste ani, după o vizită în România a generalului de Gaulle, Nicolae Ceaușescu a decis să cumpere o licență de automobile Citroen, pentru a fabrica la Craiova mașini de mic litraj, celebrele Oltcit.

În ceea ce-l privește pe Malaxa, industriașul nu a renunțat la ideea de a construi o mașină. A făcut-o în uzinele sale de la Reșița, unde a produs – între 1945 și 1947 – atomobilul care i-a purtat numele. Producţia a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce Leonid Brejnev a fost plimbat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia.