Insolvența (pe persoană fizică): ce impact va avea asupra băncilor?

Florin Dănescu consideră că percepţia potrivit căreia insolvenţa va fi o uşurare a sarcinii financiare a individului va genera migrări din portofoliul celor care îşi achită datoriile către cei care nu mai plătesc FOTO: Mediafax
Impactul aplicării legii insolvenţei persoanelor fizice asupra portofoliilor de credite ale băncilor ajunge la 3,5 miliarde lei, potrivit unui calcul al Asociaţiei Române a Băncilor pe baza cifrelor la nivel european.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

“Pe o abordare europeană, pe calculul pe care l-am făcut asupra insolvenţelor persoanelor fizice la nivel european, a reieşit o sumă de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Adică europenii au în această legislaţie şi filtre prin care limitează eventualele excese în folosirea acestei legi. Pun şi responsabilităţi pentru cei care beneficiază de actul de insolvenţă, ai obligaţii şi limitări în viitor. În unele ţări 5 ani, în altele 10 ani nu mai poţi să iei un credit dacă ai trecut printr-un proces de insolvenţă”, a explicat preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu, la conferinţa Mediafax Talks about Competition.

El a arătat că, în calculul unui studiu de impact reies anumite migrări şi din partea clienţilor care nu au întîrzieri la plată, dar care pot înregistra astfel de întârzieri, în eventualitatea unei insolvenţe, atrăgând atenţia că există o percepţie greşită asupra insolvenţei, de relaxare financiară a persoanei aflate în procedură, când de fapt restricţiile sunt mult mai aspre, scrie Mediafax.

“Insolvenţa persoanelor fizice este percepută într-o bună măsură şi ca o relaxare şi o uşurare şi o posibilă reducere a debitelor către bănci, ceea ce este cu totul altfel. Această măsură a insolvenţei, ca în orice ţară, este un instrument acut pentru persoanele fizice. Tot bugetul tău este controlat şi hotărât de către altcineva. Simplul fapt că vrei să mergi la teatru va fi decis de către administratorul judiciar, pentru că nu va fi considerată o cheltuială de bază pentru familie”, explică Dănescu.

El consideră că percepţia potrivit căreia insolvenţa va fi o uşurare a sarcinii financiare a individului va genera migrări din portofoliul celor care îşi achită datoriile către cei care nu mai plătesc, aşteptând “iminenta insolvenţă” a persoanelor fizice.

“Repet, pe o percepţie incorectă creată în timp. Asta înseamnă că duce la un impact asupra băncilor în portofoliile de credite. Costurile sunt foarte mari pentru bănci şi din punct de vedere logistic, informatic, băncile au nevoie de timp să adapteze toate instrumentele, procedurile complexe, programele informatice”, a mai spus Dănescu.

În consecinţă, ARB solicită o perioadă de şase luni de la aprobarea legii până la aplicarea acesteia, timp în care băncile să-şi poată pune la punct tot sistemul necesar.

Legea falimentului personal ar putea fi votată în următoarele două săptămâni sau cel târziu până la Paşte, de către plenul Camerei Deputaţilor, acesta fiind for decizional, potrivit iniţiatorului proiectului, deputatul PSD Ana Birchall.

Şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) apreciază că perioada de 60 de zile până la intrarea în vigoare a legii este prea scurtă, solicitând un termen de 180 de zile cel puţin (6 luni) pentru a se adapta infrastructura şi pentru formarea profesională a practicienilor în insolvenţa persoanelor fizice.

Birchall a precizat că nu se poate aştepta un termen atât de lung, întrucât persoanele cu probleme grave la plata ratelor, generate în special de creşterea cursului de schimb pe anumite monede, precum francul elveţian sau dolarul, vor ajunge în incapacitate de plată şi riscă executarea silită de către bănci.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone