INFOGRAFIE O mână de companii susţine economia românească

Elena Deacu 26-04-2017
Doar 3% din companiile din România pot fi caracterizate drept companii de impact, care reprezintă motorul economiei româneşti, însă jumătate dintre ele se află în dificultate, iar viitorul nu pare mai strălucit.
Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Numărul acestor societăţi de impact este în scădere, de la 23.384 în 2013 până la 19.564 în 2015. Dacă se menţine acestă tendinţă de contracţie a companiilor de impact, vom ajunge la 15.000 de astfel de companii până la finalul anului 2018, iar întreaga economie poate fi afectată, prin efect de contagiune, potrivit celei de-a treia ediţii a studiului CITR Group privind evoluţia societăţilor de impact între 2013 şi 2015, care include toate firmele înregistrate la Registrul Comerţului care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Acestea au fost analizate luând în calcul raportările financiare de sfârşit de an. În studiu au fost incluse companii care au active totale de peste un milion de euro şi nu se află în insolvenţă. Analiza include şi companii deţinute de stat, însă exclude organizaţii neguvernamentale, bănci, societăţi de asigurări, societăţi de brokeraj şi fonduri de pensii, ale căror situaţii financiare sunt diferite de celelalte companii.

Potrivit studiului, asistăm la un paradox al economiei româneşti: în ciuda celei mari mari rate de creştere din Europa, domeniul insolvenţei rămâne foarte activ şi tumultuos, în contextul în care ţara noastră nu este capabilă să genereze suficienţi antreprenori noi încât să compenseze dezechilibrul din business-ul românesc.

„Din punctul de vedere al investiţiilor, România este probabil cea mai atractivă ţară din Europa Centrală şi de Est, alături de Polonia. Însă tranzacţiile sunt foarte puţine. Când e vorba să facă tranzacţii, nu se găsesc oportunităţi concrete. Investitorii se uită de regulă la companii sănătoase cu active de peste 10 milioane euro. Suntem faţă în faţă cu o economie performantă, care stă pe o bază îngustă, iar când baza e îngustă, apar problemele de stabilitate”, a declarat directorul general al CIT Resources, Rudolf Vizental, la prezentarea studiului.

Echilibru fragil                                                                                          

Economia românească este stratificată disproporţional, cu multe firme mici la baza piramidei şi doar câteva firme mari la vârf, arată studiul. Astfel, aproximativ 640.000 de companii sunt aflate la bază, fiind firme mici, cu active sub un milion de euro, şi care nu au un impact semnificativ asupra economiei.

În schimb, restul de 19.564 de companii sunt acelea de impact, care reprezintă doar 3% din totalul societăţilor din România. Ele generează 68% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional şi angajează 41% din forţa de muncă existentă în România. Circa 16.800 dintre ele au active cuprinse între unul şi 10 milioane de euro, aproximativ 2.100 au active cuprinse între 10 şi 50 de milioane de euro, iar numai 561 de companii se pot lăuda cu active de peste 50 de milioane de euro.

Potrivit CITR, anual, peste 1.000 dintre companiile importante din România îşi pierd din relevanţă, deoarece devin mai mici – activele lor scad sub un milion de euro. „În acest ritm, la finele anului viitor vom avea doar 15.000 companii relevante, adică mai puţin de una la mia de locuitori. Această diminuare nu trebuie privită ca un fenomen izolat. Implicaţiile colaterale sunt similare efectului de domino şi pot afecta întreaga economie”, a explicat Rudolf Vizental.

Ce cauzează problemele

Circa 52% din companiile de impact din România se aflau în stare de dificultate, în anul 2015, situaţie datorată fie lipsei de bani, fie supraîndatorării, companiile ajungând să datoreze mai mult decât puteau duce. Potrivit lui Vizental, foarte rar companiile depăşesc starea de dificultate, trecând la cea de companie sănătoasă, ale cărei datorii nu depăşesc 70% din valoarea activelor. Şi dacă totuşi reuşesc să depăşească dificultăţile, de cele mai multe ori, ele primesc ajutor extern: fie de la un nou investitor, fie de la o altă companie din grup, fie acţionarii depun bani. La nivel numeric, raportul companii sănătoase versus companii cu probleme (aflate în diferite stadii de dificultate) este aproape egal, arată CITR.

Studiul mai arată că societăţile sănătoase din punct de vedere al indicatorilor la un moment dat pot ajunge ca anul următor să intre în stare de dificultate sau chiar în insolvenţă. Între cauze, pot fi: de la decizii manageriale greşite, la modificări structurale neprevăzute ale condiţiilor de piaţă sau ale legislaţiei în vigoare.

Trend invers

Însă studiul mai arată un trend ciudat: deşi în anul 2015 economia românească a avut performanţe bune, iar trendul normal era de creştere a numărului companiilor, evoluţia a fost exact inversă. Efectul a fost că acele companii care o duceau bine anterior au ajuns să o ducă şi mai bine, iar cele care o duceau prost au continuat trendul negativ.

„Pentru perioada 2013 – 2015, studiul indică o concentrare spre vârf a companiilor din economia României. Numărul companiilor de impact a scăzut, însă generează mai mult, sunt mai profitabile şi folosesc mai puţini angajaţi. Cu alte cuvinte, piramida economiei româneşti este mai înaltă, vârful mai ascuţit, iar la bază pot apărea mişcări seismice capabile să distrugă întregul sistem”, mai spune Vizental.

Companiile nu se însănătoşesc de la sine, e nevoie de intervenţie: de investiţii, de strategii de turnaround şi de susţinere la nivel de comunitate. Pentru a face ca redresarea a aproape jumătate din societăţile de impact să fie probabilă, nu doar posibilă, trebuie să le acordăm o şansă antreprenorilor care s-au confruntat ori se confruntă cu dificultăţi sau insolvenţă. Studiile demonstrează că, odată ce au trecut printr-o astfel de experienţă, devin mai eficienţi şi mai atenţi la pericole şi estimează mai corect riscurile şi oportunităţile. Mediul românesc de business nu-şi poate permite să-i piardă. O economie sănătoasă are nevoie de antreprenori locali”, a afirmat Alexandru Tănase, Managing Partner CITR.   

Share on Facebook0Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone