INFOGRAFIE 180 firme cu mari cifre de afaceri au intrat în insolvenţă în primul semestru. Care au fost motivele

Elena Deacu 30-08-2017
INFOGRAFIE 180 firme cu mari cifre de afaceri au intrat în insolvenţă în primul semestru. Care au fost motivele
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
„Deşi numărul insolvenţelor din primul semestru al anului 2017 este similar cu cel al anului trecut şi anume 4.442 de proceduri noi, companiile cu cifra de afaceri de peste 1 M EUR care au intrat în insolvenţă în intervalul analizat au crescut cu aproape 20%, ajungând la 180 de firme. Numărul insolvenţelor din prima jumătate a anului curent este la minimul ultimilor zece ani, însă pierderile generate creditorilor se află la cel mai ridicat nivel din perioada analizată. 
 
Paradoxul, şi anume un minim al insolvenţelor corelat cu un maxim al pierderilor cauzate mediului de afaceri, este explicat prin profilul firmelor”, consideră specialiştii Coface. 
 
Potrivit acestora, din totalul companiilor insolvente în primul semestru al anului curent, un 20 de firme au avut venituri mai mari de 10 milioane euro în anul anterior, dintre care 11 desfăşurau o activitate de distribuţie, comerţ sau furnizare de energie. 
 
Grad de îndatorare foarte ridicat şi capitalizare scăzută
 
Aceste companii au un nivel scăzut al activelor imobilizate şi un grad de îndatorare foarte ridicat, ceea ce poate predispune creditorii la pierderi semnificative.
 
Gradul de îndatorare a companiilor care ulterior au intrat în insolvenţă a crescut constant, de la 72% în 2008, la aproximativ 97%, în 2016. Această dinamica a fost determinată de acumularea de pierderi care au erodat nivelul capitalurilor proprii, aportul scăzut de capitalizare din partea acţionariatului şi necesitatea de suplimentare a datoriilor pentru a gestiona presiunile asupra lichidităţii.
 
Din cele 4.442 de companii insolvente în primul semestru al anului 2017, 2.244 companii au depus declaraţiile financiare pentru activitatea desfăşurată în anul 2016. 
 
Conform analizei Coface, una dintre principalele cauze care a alimentat riscul intrării în insolvenţă a fost creşterea accelerată a datoriilor mult peste avansul veniturilor, cuplată cu acumularea de pierderi din ce în ce mai mari. 
 
Venituri mari cu 3 – 4 ani înainte de a intra în  insolvenţă
 
Cu toate acestea, susţin specialiştii, s-a remarcat o evoluţie a veniturilor companiilor, în anii premergători insolvabilităţii.  “Nivelul veniturilor firmelor a crescut puternic în ultimii 3-4 ani dinaintea intrării în insolvenţă, ca urmare a investiţiilor semnificative. Cifra de afaceri medie din anul 2016 a fost de 4,57 M RON, cu 26% peste anul anterior şi de aproape două ori peste cea din 2008. Cu toate acestea, companiile nu au folosit toate resursele pentru a se eficientiza, acumulând pierderi din ce în ce mai mari. Această dinamică a fost înregistrată ca urmare a evoluţiei gradului de îndatorare, care a generat o povară financiară tot mai importantă”, a declarat Eugen Anicescu, Country Manager, Coface România.
 
 A crescut şi numărul instrumentelor refuzate la plată
 
Totodată, creşterea valorii instrumentelor refuzate la plată cu aproape 50% în prima jumâtate a anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pare să fie paradoxală, în opinia analiştilor, având în vedere că lichiditatea înregistrată la nivelul mediului de afaceri este la un maxim istoric. 
Conform studiului, valoarea însumată a trezoreriei companiilor din mediul de afaceri activ în România a evoluat constant de la impactul crizei financiare pe plan local, ajungând la 128 miliarde lei la finalul anului 2016, comparativ cu 78 miliarde lei în 2007.
 
„Dacă sunt companii care beneficiază de numerar, iar insolvenţele din primul semestru al anului curent rămân la un minim istoric, de ce înregistrăm o creştere a valorii instrumentelor refuzate la plată? Acest aparent paradox este explicat de accentuarea fenomenului polarizării veniturilor, profiturilor şi a lichidităţii în rândul companiilor mari. Conform datelor, primele cele mai mari 1% dintre companiile active din România, aproximativ 5.000, concentrează 58% din lichiditatea întregului mediu de afaceri la finalul anului 2016, comparativ cu doar 43%, la finalul anului 2007. În concluzie, numerarul consolidat în intregul mediu de afaceri înregistrează într-adevăr o creştere, însă surplusul este concentrat în rândul firmelor mari. Comasarea numerarului în rândul firmelor mari este generată de accentuarea fenomenului polarizării din perspectiva veniturilor şi profiturilor companiilor active în România”, a precizat, Iancu Guda, Services Director, Coface România. 
 
Acesta a adăugat că cele mai mari 1.000 de companii generau la finalul anului 2016 o pondere de 50% din veniturile tuturor companiilor, un fenomen mai puţin vizibil în ţările din regiune. „Mai exact, 6 din 10 companii active în România înregistrează profituri, din care 75% sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii. Pe de altă parte, 4 din 10 companii active înregistrează pierderi, în timp ce doar 42% sunt sunt concentrate în cele mai mari 10% din companii”, a adăugat Iancu Guda.
  
Ce greşeli au făcut companiile care au intrat în insolvenţă
 
Analizând evoluţia situaţiei financiare înregistrată în perioada 2008 – 2016 de către companiile care au intrat in insolvenţă în primul semestru al anului curent, specialiştii au semnalat câteva dintre cele mai comune greşeli.
 
Printre acestea se numără lipsa de aliniere a orizontului activelor şi pasivelor, prin finanţarea investiţiilor pe termen lung prin resurse atrase pe termen scurt; ciclul de conversie a banilor a înregistrat în mod constant valori pozitive, sursele de finanţare nefiind sustenabile; pierderile realizate în mod constant au erodat din trezoreria firmelor respective.
 
Alte greşeli menţionate în studiul Coface sunt structura fluxului de numerar nu a fost sustenabilă, în condiţiile în care numerarul operaţional a fost negativ, iar trezoreria a fost alimentată prin împrumuturi contractate de la instituţii de credit, dar şi insuficienţa investiţiilor, deoarece acestea au determinat creşterea veniturilor, dar companiile au înregistrat pierderi în mod constant. Randamentul obţinut a fost inferior costului de finanţare.
 
Sectoarele cu cele mai multe insolvenţe: Construcţii & Comerţ
 
În majoritatea studiilor realizate de Coface, primele 10 sectoare care înregistrează cel mai mare număr al firmelor aflate în insolvenţă au rămas cu precădere neschimbate, singurele modificări fiind la nivel de ordine în cadrul topului, dar cu variaţii de una, maximum două poziţii. Totuşi, este pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerul cu ridicata sau cu amănuntul nu se află pe prima poziţie din perspectiva numărului absolut al insolvenţelor nou deschise.
 
Cele mai multe insolvenţe deschise în primul semestru al anului curent au fost în construcţii, respectiv 746, care par să treacă printr-o perioadă nefastă, volumul lucrărilor scăzând cu 8% în primele şase luni ale anului curent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior. Sectorul menţionat este urmat de comerţul cu amănuntul (705 insolvenţe în semestrul I 2017), comerţul cu ridicata şi distribuţie (660 de insolvenţe).
 
Distribuţia teritorială a insolvenţelor
 
Distribuţia teritorială a cazurilor de insolvenţă în primul semestru al anului 2017 nu a suferit modificări importante faţă de situaţia existentă în aceeaşi perioadă a anului anterior. Zonele Bucureşti, S-E şi S au rămas primele trei regiuni unde se înregistrează cel mai ridicat număr de insolvenţe, în timp ce zonele V, S-V şi Centru rămân pe ultimele poziţii din acest punct de vedere. 
 
 
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone