Idei de afaceri: vânzări la foc automat

În ultima perioadă aparatele sunt plasate și în stații de metrou sau spații deschise FOTO: Guliver/ Getty Images
Dispariția treptată a chioșcurilor de la colț de stradă, timpul redus pentru micile cumpărături și comoditatea românilor au făcut loc unei afaceri de nișă care ar putea să ocupe un spațiu important în zona micului comerț - vânzările la automat
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

„Acțiunea de demolare a chioșcurilor de la începutul anilor 2000, demarată de Traian Băsescu, a condus la diversificarea pieței de vending. De la automatele de cafea, firmele au trecut și la achiziționarea aparatelor pentru sucuri, dulciuri sau snacks”, pune subiectul în context președintele Patronatului Român al Industriei de Vending, Gabriel Ilie.

În momentul de față, arată un raport al European Vending Association, în România ar exista aproximativ 50.000 de automate tip vending, puțin față de piețele din Vestul Europei, în timp ce datele Patronatului Român de Vernding arată că piața locală ar fi disputată  de cel mult 50 de mari jucători.

De la afacere de familie la business de nișă

Segmentul a început să se dezvolte prin 1994, cu automate de cafea operate în special de mici întreprinzători, care lucrau în familie și întrețineau 3-4 mașini cumpărate la mâna a doua din Vest și plasate în diferite instituții sau cafenele. „La noi s-a început timid. A fost o nișă oportună. A început ca o vânzare acceptată și de patronii de mici cafenele. Pentru a evita să mai fie furați de angajați și a avea o evidență mai clară a vânzărilor, micii proprietari de spații au acceptat să găzduiască automatele de cafea. Costul proprietarului de automat era la 80 de bani paharul, iar la cel de la cafenea punea un preț de 1,5 lei. Avea câștig sigur”, explică Gabriel Ilie.

Și asta în condițiile în care distribuitorul se ocupă de întreținerea automatului. După anii 2000, afacerea a luat amploare. Au apărut clădirile de birouri, chioșcurile de la colț au început să dispară, iar marile companii au acceptat să găzduiască automate de cafea. Prin 2004-2005, cererea se diversifică, iar pe lângă automatele de cafea apar și cele cu sucuri și snacks-uri.

Reprezentanții industriei de vending spun că majoritatea administratorilor sau patronilor de companii private agreează automatele pentru că angajații nu mai pierd timpul să iasă după micile cumpărături.

O investiție cât un magazin

Pentru a demara o afacere cu automate de tip vending „este nevoie de cel puțin 15.000-20.000 de euro dacă este o afacere de familie, și de 100.000 de euro dacă este vorba de o firmă cu angajați, sediu și parc auto”, precizează Gabriel Ilie.

El spune că un automat de cafea se amortizează în cel mult patru ani, iar unul pentru gustări își acoperă costurile abia după 5 ani. Și asta în condițiile în care un automat de cafea costă de la 450 de euro la mâna a doua, la 2.000 de euro pentru unul nou. Un aparat combinat cafea-snacks pornește de la 3.000 de euro.

„Durata medie de viață a unui asemenea aparat este de peste 10-12 ani”, mai spune Ilie, explicânde că investiția trebuie susținută cu echipe de angajați care să se ocupe de întreținerea aparatelor. Aceste aparate sunt amplasate în special în sedii de companii private, unde nu se platește chirie, ci se fac mici pachete pentru angajați, și în instutuții publice, cum sunt spitale, administrații financiare, piețe, unde se percep taxe pentru închirierea spațiului.

În ultima perioadă aparatele sunt plasate și în stații de metrou sau spații deschise, însă există riscul vandalizării.

Cât produce un aparat de tip vending?

În ceea ce privește veniturile generate, Ilie spune că un automat de cafea încasează în jur de 160 de euro săptămânal, aducând un profit net de 20-25 de euro, în condiții legale de fiscalizare. În aceleași condiții, un aparat pentru gustări și sucuri încasează în jur de 300 de euro săptămânal, cu un profit de 40-45 de euro. Un automat de cafea poate să înmagazineze produse de cel mult 50 de euro, în timp ce în aparatele de gustări valoarea produselor este în jurul a 100 de euro.

În momentul de față, în România există automate de cafea, snacks, sucuri naturale, pizza, cartofi prăjiți, sifon și lapte. Potențial există, îsnă, dacă e să ne uităm la japonia, de exempu, unde, spun e Ilie, „există un cult al vânzărilor la automat”. “Acolo se cumpără pâine, apă, flori, varză, telefoane și te mai miri ce. Japonezi au inventat chiar și un sistem în caz de calamitate care să deblocheze ușile aparatelor, așa încât ele să nu fie vandalizate”.

Chiar dacă piața este în creștere, automatele sunt încă departe de a lua integral locul chioșcurilor, dată fiind capacitatea mică de stocare a produselor. Până atunci, însă, se conturează o nouă nișă – cea din spațiile de jocuri de noroc sau baruri în care nu au voie minorii. Acolo au fost introduse automate cu bere. Nu este o noutate că au fost adaptate și automate pentru cărți.

Indiferent de marfă, cel puțin două dintre avantajele acestui gen de vânzări sunt evidente: nu au nevoie de vânzător permanent și pot funcționa non-stop.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone