Idei de afaceri (pe suprafețe mici): 10 culturi profitabile care se pot înființa toamna

Agrointeligența vă prezintă câteva culturile profitabile care se plantează toamna FOTO: AP
Culturile profitabile presupun de multe ori o investiție importantă, dar esențial pentru reușita afacerii este ca înființarea plantațiilor să se facă la momentul oportun. Iată 10 idei cu priză de toamnă.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Astfel, o parte din aceste plante care aduc profit chiar și pe suprafețe mici se pun în pământ din toamnă, iar începând din anul următor, majoritatea pot aduce primul rod.

Agrointeligența vă prezintă câteva culturile profitabile care se plantează toamna, urmând ca dumneavoastră, în funcție de specificul zonei, de terenul pe care îl aveți și de strategia de afaceri, să vă decideți care vi se potrivește:

1. Cultura de zmeur

Zmeura se plantează primăvara sau toamna, dar de preferat este toamna când este necesară o pregătire foarte bună a terenului înainte de plantare (fertilizarea terenului). Drajonii de zmeur costă în jur de 2 lei, iar investiția minimă pentru înființarea unui hectar este de 10.000 de euro.

2. Cultura de mur

2015 a însemnat un an foarte bun pentru mure, așa că sunt toate premisele ca și anul viitor, fructele arbustului să aducă venituri însemnate. Singura problemă este investiția inițială destul de consistentă: 10.000 de euro la hectar, și apoi patru ani de așteptare până la vârful de producție.Un sfat important de urmat este să optați pentru soiurile care fac fructe mari – foarte cerute de supermarketuri și care pot da producții chiar și de 20 de tone la hectar.
În 2015, prețul la care s-a vândut caserola de 250 grame cu mure în magazine a fost de 7 lei, deci circa 28 de lei pentur un kilogram de fructe.

3. Cultura de gutui

În acest moment, pe piața din românia se remarcă o lipsă de producători de gutui. Vechile livezi au îmbătrânit, iar cei care au pomi pe rod spun că abia fac față cererilor din țară și din afară. Costul înființării unei livezi de gutui este relativ mai scăzut decât la alte plantații mai ales că pomii au o adaptare buna la clima noastră, iar cultura este simplu de întreținut ca și costuri. Livezile de gutui permit și densități foarte mari, adică se pot planta până la 1.250 de pomi la hectar în livezile superintesive. Acest lucru înseamnă că investiția în materialul săditor, dacă punem un preț mediu de 20 de lei pe puiet, rezultă cel puțin la suma de 25.000 de lei la hectar. La acești bani se adaugă transportul puieților, săditul, irigațiile, tratamentele.
Plantațiile de gutui, datorită tipului de portaltoi pe care sunt înființate, intră foarte repede pe rod de prin anul 3 dar la anul 5 ajung la maturitate și se pot obține până la 30 de tone la hectar. Profitul este mai greu de calculat având în vedere că prețul de vânzare diferă. Dar dacă luăm prețul cel mai mic, de 4 lei, și îl înmulțim cu 30 de tone rezultă un profit de 120.000 de lei.

4. Cultura de piersici turtite

Piersicile turtite au devenit foarte populare în România începînd din acest an când au intrat și în supermarketuri. Au avantajul că sunt ușor de ambalat, mai ușor de consumat, dar păstrează același gust de piersică românească. Producția diferă în funcție de sistemul de exploatare, cele mai multe varietăți fiind create atât pentru exploatarea în sistem intensiv cât și în sistem superintensiv. Astfel, cu soiul Filip, spre exemplu la o densitate de 635 pomi pe hectar producția este estimată la 18,7- 22 tone. În timp ce la o densitate de 833 pomi la hectar producția obținută se ridică la 25-29 tone. Ca și perioadă de coacere, soiul Filip este bun de recoltat în săptămâna a doua sau a treia a lunii iulie. Face fructe începând cu anul al II lea de la plantare, dar intră efectiv pe rod începând cu anul al III lea. Ca și comparație, se poate opta și pentru soiuri cu fructificare tardivă, care începe de la începutul lui august. Prețul unui puiet de piersic cu fructe turtite pornește de la 10 lei, însă trebuie avută în veder eprocurarea de la pepinierele autorizate, care certifică proveniența și soiul.

5. Cultura de alun

Comercializarea alunelor de pădure poate aduce profituri însemnate, pe piaţa internaţională unde prețul variază între 3 și la 7 euro pe kilogram, în coajă, iar cele decojite pot ajunge până la 24 de euro pe kilogram.
Uleiul din alune de pădure variază între 46 şi 79 de dolari pe kilogram şi ajunge până la 131 – 168 de dolari pe kilogram.

Pentru înființarea culturii de alun, terenul se pregătește printr-o afânare ceva mai adâncă (arătură) și eventual fertilizare cu gunoi de grajd putrezit în cantitate de circa 2 tone pe o suprafață de 500 de mp de grădină.

Plantarea alunului se face din toamnă dar și primăvara timpuriu, cu marcote, respectiv plante înrădăcinate, obținute prin despărțire de la tufele mamă, extinse deja în cultură. Important este ca materialul de plantat să provină de la o pepinieră autorizată sau de la o stațiune de cercetare. Nu se va apela la puieți de alun crescuți spontan și întâlniți frecvent în zona colinară la limita terenurilor împădurite, dat fiind că, deși sunt productivi și perfect adaptați aceștia dau fructe mici de calitate inferioară. Sădirea alunului se face în rânduri, la distanța de 3,0 – 3,5 m între ele, iar între plante pe rând la 2,5 – 3,0 în gropi individuale nu prea adânci, în care se adaugă obligatoriu 1-2 lopeți de pământ de frunze luat din pădure. La suprafața de 500 de mp teren intră 60-70 de plante.

Fructicarea plantelor începe din anul al treilea de la plantare și atinge maxim de recoltă după 10-12 ani, unele soiuri 5-6 ani. După recoltare alunele se întind în strat de 5-6 cm grosime într-o încăpere uscată și aerisită timp de 7-8 zile după care se însăcuiesc și se păstrează în aceleași condiții până la desfacerea pe piață.

Citiți mai multe despre top 10 culturi care se pot înființa toamna pe Agrointeligență

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone