Idei de afaceri: curieratul pe bicicletă prinde viteză și nu dă semne că ar frâna curând

Actrița Dania Ramirez, în „Premier Rush” (2012), unul dintre cele mai cunoscute filme despre viața curierilor pe bicicletă FOTO: Cinemagia.ro
În București și alte orașe mari, curieratul pe bicicletă înseamnă doar o micropiață de la marginea afacerilor clasice de curierat, un business care crește odată cu avansul vânzărilor online din România. Însă, după toate indiciile, viitorul transportului de colete din spațiile urbane aglomerate aparține bicicletei.

Nu multe afaceri sunt mai simplu de pornit, puține inițiative antreprenoriale au nevoie de investiții inițiale mai mici decât firmele de curierat pe bicicletă, iar business-ul se bucură de un context economic ideal.

Într-o conferință de presă de la finele anului trecut, reprezentanții FAN Courier, unul dintre cei mai importanți curieri din România, estimau afacerile de curierat clasic la peste 300 de milioane de euro. “Piaţa s-a schimbat odată cu online-ul, iar acesta este tot mai prezent în tot mai multe business-uri. Intrarea unor segmente noi pe piaţa comerţului online – cum este cazul food – va schimba piaţa de curierat în anii care urmează, iar clienţii s-au schimbat foarte mult faţă de acum cinci ani. Ne aşteptăm ca piaţa să crească la cel puţin 300 de milioane de euro în 2014, iar pentru 2015 suntem şi mai încrezători, mai ales datorită extinderii tot mai puternice a comerţului modern”, precizau investitorii de la FAN Courier.

Curieratul pe bicicletă va beneficia din plin de aceste creșteri, iar motivele sunt multiple. Pe de-o parte, e vorba de eficiența și costul transportului – bicicleta e mai rapidă și mai ieftină pentru cele mai multe curse urbane, așa cum e cazul livrărilor de mâncare sau corespondență.

Curierii librăriei online Cărturești

În plus, de când se vorbește de încălzire globală, transporturtul urban alternativ – mai ales bicicleta – este considerat una dintre cele mai eficiente arme de combatere a emisiilor de gaze din aglomerările urbane. Altfel spus, curieratul pe bicicletă apare și crește într-o perioadă în care tot mai multe corporații sunt preocupate de amprenta lor de poluare.

De exemplu, Sinapseria, firmă de curierat lansată anul trecut de Andrei Găitănaru, are un parteneriat cu magazinul online al librăriilor Cărturești. Astfel, pentru 12 lei, toate comenzile din categoria “Livrare în 24 de ore” pot fi distribuite în București în aceeași zi.

Deschizători de drum ai afacerilor de curierat pe bicicletă au fost Ariel Constantinof și colegii săi de la Tribul, prima astfel de firmă de curierat din București. Nu înseamnă că o sumă de curieri clasici nu lucrau și înainte cu bicicliști, ci doar că Tribul e prima firmă din Capitală care face exclusiv curierat pe bicicletă. După modelul Tribul, alte două inițiative au pornit recent, odată cu Sinapseria și Kyklos, fondată în primăvara trecută.

Ambele au reușit să crească și să-și găsească clienți în rândul multinaționalelor preocupate atât de livrarea coletelor în sine, cât și de protecția mediului.

Citește despre cum încearcă producătorul de biciclete Pegas să atragă bani pe bursă

65.000 de kilometri pedalați salvează 10.000 de kilograme de CO2

Într-un infografic publicat pe site-ul firmei, tinerii de la Tribul își prezintă – în cifre – activitatea din ultimii trei ani. Dacă în 2012 pedalaseră puțin peste 4.000 de kilometri, anul trecut s-au apropiat de 65.000 de kilometri, cu circa 30.000 mai mult decât în 2013. Traduși în kilograme de CO2 (așa cum se măsoară poluarea aerului), kilometri parcurși de curierii Tribul anul trecut ar fi însumat aproape 10.000 de kilograme de gaz toxic. Mai precis, aceasta ar fi fost amprenta celor 65.000 de kilometri dacă ar fi fost parcurși de autoturisme, în loc de biciclete.

În cea mai mare parte a anului, Tribul a lucrat cu șapte curieri – fiecare a avut bicicletă proprie și un smartphone, astfel că investiția în echiparea angajaților este minimă. Dacă ne gândim că un curier reușește în medie 10 livrări pe zi, înseamnă că Tribul poate realiza 70 de comenzi zilnic. La un tarif de 22 de lei pentru livrare (indiferent de distanță, atâta timp cât este în București) volumul lunar poate să depășească 30.000 de lei.

Livrarea comenzilor se realizează în cel mult două ore de la înregistrare, și asta e valabil pentru mai toți curierii, indiferent de oraș.

Există firme de curierat pe bicicletă în Cluj (Velo Express), Timișoara și Arad (Curier pe Bicicletă) sau Iași (BiciCurier), unde atât tarifele, cât și piața sunt mai reduse decât în București. În Cluj, Velo Express practică un tarif mediu de 9,9 lei pentru livrările obișnuite (30-99 de minute), iar în Arad și Timișoara tariful este același. În cele mai mari orașe din România există măcar o firmă de curierat pe bicicletă. Și unde nu există firma, cu siguranță există curierii care lucrează individual, cei mai mulți cu propriile pagini de Facebook unde își promovează serviciile.

În București, Sinapseria, antrepriză pornită de Andrei Găitănaru, lucrează tot cu tarif fix – 15 lei (și 30-120 de minute) pentru orice livrare din București.

Start-up-ul de 5.000 de euro va deveni un șablon al micilor afaceri pornite de membrii generațiilor Y și Z

Investiții inițiale mici, mici de tot

Investițiile inițiale sunt aproape de zero – mai ales dacă fiecare curier folosește propria bicicletă – dar foarte importante sunt investițiile (mai ales de timp) în găsirea primilor parteneri. Tocmai în direcția aceasta se duc și eforturile inițiale, pentru că cele mai multe firme își plătesc curieri cu procent din fiecare cursă. În cazul Sinapseria, 10 lei revin curierului și 5 lei firmei. Dacă se păstrează media de 10 livrări pe zi, la fel ca în cazul Tribul, înseamnă că un curier poate câștiga 100 de lei într-o zi de pedalat.

Kyklos, cea mai nouă firmă de curierat pe bicicletă din București, a fost fondată de Antonis și Maxime, doi tineri care au lucrat ca mesageri în Paris. Pentru o cursă normală, serviciile de curierat costă 20 de lei. Kyklos este printre puținele firme care își plătește cu salariu fix – circa 200 de euro – și prime în funcție de rezultate, model inspirat din experiența de peste 18 luni din capitala Franței.

De regulă, afacerile de curierat sunt construite pe modelul B2B (business to business), pentru că fără contracte cu marile companii, numărul curselor riscă să rămână insuficient.

Bicicleta este aici să rămână. La fel și curieratul pe bicicletă

Există din ce în ce mai multe companii preocupate de serviciile curate, nepoluante, însă nu multe sunt pregătite să plătească pentru curieratul pe bicicletă mai mult decât plătesc pe cel clasic. Astfel, principala concurență a unei firme de curierat pe bicicletă nu este o antrepriză similară, ci tocmai marile firme de curierat auto.

Și de vreme ce sunt încă puține biciclete cargo pe străzi (tocmai din cauza lipsei de infrastructură rutieră pentru biciclete), piața de curierat pe bicicletă se rezumă la colete care încap într-un rucsac și nu cântăresc mai mult de 20 de kilograme.

În toamna lui 2014, platforma Green Report prelua un studiu al European Cyclists’ Federation (ECF), de unde reieșea că proximativ 655.000 de europeni lucrează în industria velo din Uniunea Europeană. Aici sunt incluse producţia de biciclete, cicloturismul, infrastructura şi serviciile, iar ritmul angajărilor din sectorul velo este în creştere, fiind estimat, în 2020, la un milion de locuri de muncă.

”Investiţiile în industria ciclismului sunt justificate de schimbările climatice, de reducerea emisiilor de CO2, generate de trafic, cât şi de bugetele pentru sănătate. Este clar acum, fiecare pistă de biciclete şi fiecare nou biciclist contribuie la creşterea numărului de locuri de muncă. Investiţiile în ciclism oferă o alternativă viabilă la transportul cu maşina, cât şi creştere economică”, susținea, în același studiu, Kevin Mayne, directorul de dezvoltare al EFC.