Idei de afaceri cu cârlig la profit: cum să faci bani din creşterea păstrăvilor

Pentru instalarea unei păstrăvării, condiţia esenţială este prezenţa unei ape corespunzătoare, din punct de vedere calitativ şi cantitativ FOTO: AP
O idee de afacere care poate genera venituri semnificative încă din primul an de activitate, cu potențial de creștere exponențială în următorii ani? Răspunsul vine din fermele piscicole.

Practicată, pentru început, la o scară mică şi cu un minimum de investiţii, această afacere poate produce mari cantităţi de peşte cu o valoare economică ridicată într-un timp relativ scurt, raportat la suprafaţa de teren folosită, potrivit portalului ideideafaceri.manager.ro.

Dat fiind faptul că perioadă dintre realizarea investiţiei şi valorificarea primilor peşti maturi este relative scurtă, cel care mizează pe o astfel de afacere va avea la dispoziţie rapid banii necesari pentru amortizarea investiţiei, pentru promovare susţinută şi pentru creşterea capacităţii de producţie.

Peştele poate fi vândut în pieţele agro-alimentare, în băcanii sau pescarii, către pensiunile din zonă sau chiar la poarta fermei. Pentru realizarea investiţiei într-o fermă piscicolă, se poate apela la fonduri europene nerambursabile.

Pentru instalarea unei păstrăvării, condiţia esenţială este prezenţa unei ape corespunzătoare, din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Această trebuie să conţină oxigen (7mg/litru), să aibă un pH7, fără mult fier. Alimentarea bazinelor de păstrăv trebuie să asigure o primenire totală a apei, de câteva ori pe zi, iar temperatură apei să fie, pentru puiet, de 8-10 grade Celsius, iar pentru păstrăvii în creştere, de 18 grade Celsius, potrivit portalului fabricadecarne.ro.

Dacă alimentarea cu apă se face din rău, canalul de aducţiune trebuie să fie îngropat în pământ, la o adâncime de 50-60 de centimetri, pentru a evită îngheţul pe timpul iernii. În alimentarea cu apă de izvor, parcursul apei trebuie să fie cât mai mare, prevăzut cu cascade, pentru o mai bună oxigenare şi eliminare a gazelor dăunătoare peştilor. În plus, apa provenită din rău nu este suficient de limpede, astfel că se impune instalarea de filtre. Filtrele sunt multiple, cele mai folosite fiind cele pe principiul sedimentării. Filtrul dublu este format din trei compartimente: un compartiment central, cu rol de distribuire a apei în cele două compartimente de filtrare, care au aşezat, pe fund, câte un grătar de lemn şi materialul filtrant format din pietriş.

Creşterea puilor de păstrăv se poate face în bazine interioare din beton sau din fibră de sticlă. Puii sunt mutaţi în bazinele interioare de beton, pe măsură ce depăşesc 20 grame/exemplar şi acceptă furajul de 2 milimetri, potrivit fabricadecarne.ro. Coloana de apa din bazine se va menţine la 40-50 de centimetri, crescând gradat, pe măsură ce puii se apropie de 100 de grame.

Pentru eficienţă, vor fi folosite şi bazinele din fibră de sticlă de 2 x 2 metri. Momentul în care puii acceptă furajele reprezintă trecerea propriu-zisă la creşterea comercială. Greutatea de 100 de grame poate fi atinsă, în bazinele din beton amplasate în hală, la vârstă de cinci-şase luni, moment în care pot fi mutaţi în bazinele exterioare.

La o greutate medie de 100 de grame/exemplar, cu un efectiv de 30.000 de pui de păstrăv, se va atinge o masă totală de 3.000 de kilograme. Verificarea creşterii şi ajustarea raţiilor de furajare se va face săptămânal. Zilnic se urmăreşte comportamentul puilor şi starea sanitară a acestora, odată cu o curăţare a pereţilor interiori ai bazinelor.

Creşterea păstrăvului în bazine exterioare de beton începe cu popularea la o densitate de 20 de exemplare/metro pătrat (aproximativ 3.000 de exemplare/bazin), unde vor fi crescuţi până la greutatea de un kilogram (timp de trei-patru luni).

Ulterior, vor fi răriţi la o densitate de 12 exemplare/metro pătrat, densitate la care vor fi crescuţi încă şase luni, până la atingerea greutăţii de două kilograme. Bazinele exterioare de beton sunt alimentate cu apă, la un debit de 5-8,5 litri/secundă, corespunzător ratei de schimb a apei din bazine, de 1,8-3 ori/zi. Aerarea suplimentară a apei se asigură după nevoi, urmărindu-se existenţa unei concentraţii a oxigenului dizolvat de minimum 5 miligrame/litru.

Când peştele ajunge la o greutate de 1,5-2 kiloagrame, acesta poate fi vândut.

Idei de afaceri. Ferma piscicolă din Munţii Pădurea Craiului

Doi orădeni au ales să părăsească oraşul şi s-au mutat în inima munţilor, unde au dezvoltat o afacere de succes: fermă piscicolă. Doru şi Adriana Cutuş au crezut în visul lor şi au reuşit să-şi dezvolte propria afacere cu bani europeni – o păstrăvărie.

Soţii Cutuş au stat o viaţă întreagă la oraş. Adriana a fost bucătăreasă, iar Doru distribuia piese auto. Câştigurile lor nu erau foarte mari, aşa că au decis să încerce şi altceva, mai ales că n-aveau ce pierde. În urmă cu opt ani, ei au hotărât să lase totul în urmă şi să înceapă o nouă etapă din viaţa lor, departe de agitaţia cotidiană şi de aerul poluat al oraşului. Doru şi Adriana au ales comuna bihoreană Roşia, situată la peste 80 de kilometri de Oradea. Cei doi au decis să se aşeze departe de satul Roşia, la peste 7 kilometri, în Munţii Pădurea Craiului.

Afacerea cu fermă piscicolă a început cu fonduri europene. Doru şi Adriana au ales să depună un proiect SAPARD, pentru o păstrăvărie, în valoare de 85.000 de euro, jumătate din această sumă fiind nerambursabilă. Doru Cutuş (45 de ani), care a depus proiectul, este cel care a crezut cel mai mult în realizarea lui. „Prima dată a fost pasiunea pentru peşte şi abia apoi a venit afacerea. Am început proiectul în 2006, l-am finalizat în 2009, iar acum am ajuns să reproducem puietul nostrum“, spune Doru.

Bazinele sunt construite din piatră, ceea ce oferă o calitate mai bună păstrăvului. Cum în faţa casei se găsesc două văi, nici alimentarea bazinelor cu apă n-a fost o problemă. „Bazinele din piatră oferă calitate păstrăvului. Am vrut să fie în mediul lui natural, să aibă o carne bună. Păstrăvul este un peşte nobil. E cel mai bun, datorită bazinelor de piatră. Specialiştii spun că bazinele de beton atrag foarte multe toxine“, susţine bărbatul.

Aflați mai multe despre ferma piscicolă din Munții Pădurea Craiului pe „Adevărul”