Guvernul Tudose joacă alba-neagra cu salariile românilor

Elena Deacu 20-09-2017
Premierul Mihai Tudose şi ministrul de Finanţe Ionuţ Mişa
Salariile românilor sunt în pericol să scadă, din cauza faptului că Guvernul vrea să mute contribuţiile sociale datorate de angajator în sarcina angajatului.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Singurul mod în care salariaţii nu vor suferi dacă Guvernul va transfera contribuţiile plătite de angajator către angajaţi, începând cu 1 ianuarie 2018, este dacă vor fi îndeplinite simultan trei condiţii: Guvernul scade nivelul contribuţiilor de la 39,33% la 35%, odată cu mutarea lor, Executivul micşorează impozitul pe venit de la 16% la 10%, iar angajatorii sunt de acord să crească salariul brut cu valoarea contribuţiilor transferate către angajaţi.  

Ca un angajat să ia în mână 1.000 de lei, în prezent, un angajator scoate din buzunar 1.751,21 lei, potrivit calculelor lui Bogdan Dumitrescu, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Finanţe Bănci din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, publicate pe contributors.ro. Diferenţa celor 751,21 de lei este dată de contribuţiile suportate de angajator – 22,83% din salariul brut, adică 325,49 lei – şi de contribuţiile şi impozitul plătite de angajat – 16,5% din salariul brut, adică 235,24 lei, şi 16% din salariul brut minus contribuţii, adică 190,48 lei. Totalul contribuţiilor pentru un angajat este în acest caz de 39,33%, respectiv de 560,73 lei, iar impozitul este de 16%.

În acest caz, salariul brut este de 1.425,72 lei, adică salariul net al angajatului plus contribuţiile şi impozitul suportate de acestea.

Situaţia fericită                                                                        

În situaţia în care se modifică regimul contribuţiilor – în loc de 39,33% angajator + angajat se aplică 35% doar la nivelul angajatului şi impozitul pe venit se diminuează la 10% – situaţia avută în vedere în acest moment, şi angajaţii şi angajatorii vor avea numai de câştigat.

Potrivit calculelor lui Bogdan Dumitrescu, ca angajatul să primească în mână tot 1.000 de lei, va fi necesar ca angajatorul să scoată din buzunar numai 1.709,40 lei, noul salariu brut, care va fi echivalent cu costul total al angajatorului.

Asta pentru că diferenţa în acest caz va fi de 709,40 lei, alcătuită din contribuţii de 35%, adică 598,29 lei, şi impozit de 10%, adică 111,11 lei.

Astfel, în acest caz, deşi contribuţiile scad ca procent de la 39,33% la 35%, ele cresc ca valoare absolută de la 560,73 lei la 598,29 lei. În schimb, taxarea muncii scade ca urmare a reducerii cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, adică de la 190,48 lei la 111,11 lei.

În acest caz, salariul brut va fi de 1.709,40 lei, adică salariul net al angajatului plus noile contribuţii şi noul impozit suportate de acestea.

Această variantă este condiţionată însă şi de disponibilitatea angajatorilor de a majora salariul brut cu valoarea contribuţiilor care a fost mutată de la ei la angajaţi.

Situaţia mai puţin fericită

O variantă mai puţin fericită atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori, ar fi dacă Guvernul reduce contribuţiile de la 39,33% la 35% şi le mută la angajat, însă nu micşorează şi impozitul de la 16% la 10%.

În acest caz, pentru a primi cei 1.000 de lei, costul angajatorului va fi cu circa 4,58% mai mare, de 1.831,50 lei. Asta pentru că impozitul va fi de 190,48 lei, iar contribuţiile se vor ridica la 641,03 lei, având în vedere baza diferită de calcul, adică cei 1.831,50 lei care vor fi noul salariu brut.

Contribuţiile ar putea fi transferate doar parţial

Guvernul s-ar fi răzgândit în ceea ce priveşte transferul contribuţiilor către angajat, urmând ca acestea să se facă numai parţial, au anunţat miercuri seara sindicaliştii, după întâlnirea pe care au avut-o cu vicepremierul Marcel Ciolacu şi cu miniştrii Muncii, Sănătăţii, Finanţelor şi Justiţiei.

Potrivit preşedintelui Cartel Alfa, Bogdan Hossu, vor rămâne în continuare în sarcina angajatorului fondurile speciale – şomaj, fondul de risc profesional, fondul de garantare al salariilor, concedii medicale, inclusiv obligaţiile angajatorului pentru condiţii de muncă deosebite şi speciale. „Deci din totalul obligaţiilor sale vor fi transferate aproximativ numai 20% din cele 22,7% contribuţii”, a afirmat Hossu.

Calculele sindicaliştilor arată că măsura va avea impact asupra salariilor nete şi până când nu vor avea un draft de lege nu renunţă la proteste.

Forţarea angajatorilor să mărească brutul poate fi atacată ca neconstituţională

Pentru ca mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat să fie eficientă şi salariaţii să primească aceiaşi bani, Guvernul trebuie să îi oblige pe angajatori să majoreze salariile brute cu nivelul contribuţiilor transferate, astfel încât să acorde aceleaşi salarii în mână. Măsura a fost anunţată de ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa, care a spus că va exista o lege în acest sens.

Şi ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a menţionat că va exista o normă tranzitorie care se va face împreună cu Ministerul Justiţiei „ca să găsim o formulă inatacabilă” pentru a-i determina pe angajatori să majoreze salariul brut al angajaţilor.

Cu toate acestea, intenţia Guvernului se pare că încalcă principiul libertăţii contractuale, a declarat pentru „Adevărul” specialistul în drept constituţional Elenina Nicuţ. Asta pentru că, în mediul privat, salariul individual se stabileşte prin negocieri individuale între angajator şi salariat. Astfel, impunerea prin lege a majorării salariului brut ar putea fi neconstituţională, iar măsura ar putea poate fi atacată ulterior la Curtea Constituţională a României (CCR), pe motive de neconstituţionalitate.

Nu de aceeaşi părere este avocatul specializat pe fiscalitate Gabriel Biriş, cel care a venit iniţial cu această idee de mutare a contribuţiilor. „În momentul în care mi-am permis să propun o asemenea reformă, incluzând ajustarea brutului, am citit înainte, mi-am sunat şi colegii, am întrebat şi specialişti în dreptul muncii, ca să văd dacă e ceva ce mă împiedică. Eu am găsit şi temeiul. E un articol în legea 24/2000 privind tehnica legislativă, care permite acest lucru. Care reglementează modul în care se face”, a declarat Biriş, pentru „Adevărul”.

Şi analistul economic Ionel Danca se întreabă cum pot fi obligaţi angajatorii să majoreze salariul brut al angajatorilor. „În sectorul public nu e nicio problemă să se păstreze nivelul salariului net şi să crească pe hârtie salariul brut. În privat, în schimb, e mai complicat, mai ales pentru cei cu salariu minim, pe ai căror angajatori nu i-a întrebat nimeni dacă pot susţine majorarea salariului minim decisă din pix de Guvern. Aşa încât, există riscul ca unele salarii chiar să scadă prin mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat”, a scris Danca pe profilul său de Facebook.

Însă ce alternative ar avea angajatorii în cazul în care nu vor dori să majoreze salariul brut? Concedieri sau declanşarea unei greve fiscale, mai consideră Elenina Nicuţ. În cazul în care ei nu ar fi de acord cu implementarea măsurii, legea va prevedea cel mai probabil sancţiuni pentru angajatori şi amenzi de la Inspecţia Teritorială a Muncii. 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone