Guvernul trebuie să explice FMI cum va umple găurile din bugetul pentru 2015

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional vine marţi la Bucureşti pentru a afla de la Executivul român cum se va încadra în 2015 într-un deficit bugetar drastic de mic, 1,4% din PIB, respectându-şi în acelaşi timp şi promisiunile electorale din 2014.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Premierul Victor Ponta şi ceilalţi oficiali de la Palatul Victoria, care până acum au vorbit în termeni evazivi despre bugetul de stat pe 2015, ajung începând de astăzi la momentul adevărului.

Ei trebuie să-i convingă pe membrii delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE), sosiţi la Bucureşti, că vor acoperi toate găurile bugetare generate de promisiunile şi de măsurile electorale, încadrându-se, în acelaşi timp, într-o ţintă de deficit extrem de ambiţioasă: 1,4% din PIB.

Pe ce cifre se bazează Guvernul

Având în vedere un Produs Intern Brut (PIB) estimat de Comisia Naţională de Prognoză la 709,7 miliarde de lei (160 de miliarde de euro) şi o pondere de 30-33% din PIB a veniturilor bugetare, Guvernul ar putea miza pe un buget de 235-240 de miliarde de lei. Ţinta de deficit bugetar, stabilită la 1,4% din PIB (aproximativ 9,8 miliarde de lei), ar permite astfel cheltuieli totale de până la 250 de miliarde de lei.

Bani care ar trebui să acopere cheltuielile curente (salarii, administraţie, sănătate, educaţie, Armată etc.), dar mai ales minusurile generate prin reducerea CAS, reducerea „taxei pe stâlp“, menţinerea accizei la nivelul din 2014, reducerea TVA la unele produse – măsuri şi facilităţi acordate sau doar promise de Guvern în anul electoral 2014.

Tot la categoria „minusuri“ se mai poate contabiliza şi faptul că unele venituri realizate în 2014 nu se vor mai realiza şi în 2015 pentru simplul motiv că ori au expirat unele taxe, ori nu se mai percep în anumite domenii în care s-au perceput în acest an. De exemplu, la sfârşitul acestui an expiră taxa de 0,5% pe extracţia de resurse şi taxa de 60% din câştigul din liberalizarea pieţei gazelor.

Guvernul vrea să ceară finanţatorilor externi să accepte un deficit bugetar pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi cofinanţare. Mai exact, peste deficitul de 1,4%, Guvernul mai vrea să suplimenteze cheltuielile cu apărarea (+0,3% din PIB) şi cu atragerea de fonduri europene, respectiv cofinanţări de 0,3%-0,4% din PIB.

Ponta vrea să mai taie din cheltuieli

Potrivit mai multor surse, ultimele simulări realizate de Ministerul Finanţelor vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, pentru că e greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică.

Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 miliarde de lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi cofinanţare la fondurile UE este vorba de o gaură de acoperit de minimum 10 miliarde de lei.

Premierul Victor Ponta, care va avea marţi dimineaţă prima întâlnire cu misiunea comună FMI-CE, a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

Şi a treia rectificare este pe agendă

De asemenea, reprezentanţii Guvernulului vor discuta cu membrii delegaţiei FMI şi CE despre cea de-a treia rectificare bugetară din acest an pe care o au în pregătire.

Ministerul Finanţelor a publicat vineri, pe site-ul instituţiei, proiectul ordonanţei de urgenţă privind cea de-a treia rectificare bugetară din 2014, urmărind ca o parte din plăţile de drepturi salariale câştigate în instanţă să fie efectuate în acest an, nu în 2015. Argumentul invocat de Executiv pentru suplimentarea acestor cheltuieli este că datele privind execuţia bugetară, care prevăd un excedent la 10 luni, permit acest lucru.

Potrivit Legii finanţelor publice şi Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, sunt permise doar două rectificări bugetare într-un an, iar termenul-limită pentru ultima rectificare este 30 noiembrie. Dar în nota de fundamentare a ordonanţei se arată că Guvernul a aprobat unele măsuri derogatorii şi se justifică rectificarea prin „analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2014 care scoate în evidenţă un excedent de 0,29% din PIB faţă de un deficit de 1,18% din PIB aferent aceleiaşi perioade a anului precedent“, dar şi prin evoluţia principalilor indicatori macroeconomici.

Astfel, veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidate ar urma să fie majorate, pe sold, cu 1,3 miliarde de lei, deficitul bugetului general consolidat menţinându-se ca valoare nominală la 14,7 miliarde de lei şi ca pondere în PIB la 2,2%.

Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiunea comună FMI şi CE.

CAS trebuia redusă doar pe jumătate

Una dintre soluţiile discutate anterior cu FMI presupunea o reducere de numai 2,5 puncte procentuale (în loc de 5%) a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), însă Guvernul şi-a menţinut opţiunea de reducere cu 5 puncte procentuale. În aceste condiţii, tot mai mulţi economişti întrevăd ca inevitabilă o creştere a altor taxe, necesară pentru acoperirea găurii bugetare create prin reducerea CAS.

Ce măsuri fiscale aşteaptă girul FMI

În ciuda sarcinii dificile de a întocmi bugetul pentru 2015 cu o gaură de peste 15 miliarde de lei, Guvernul vrea să obţină de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană acordul de a adopta unele măsuri de relaxare fiscală sau de creştere a veniturilor pentru anumite categorii.

Astfel, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat în urmă cu două săptămâni că reducerea TVA la alte categorii de produse alimentare se va afla pe agenda discuţiilor din decembrie cu reprezentanţii FMI.

„În luna decembrie este o nouă rundă de negocieri cu FMI, iar noi punem pe agenda discuţiilor şi acest proiect privind reducerea TVA şi la alte alimente pentru că este unul care aduce plus valoare consumatorului din România şi ne aşază pe aceeaşi lungime de undă cu celelalte state membre. În primul rând, vom aduce în discuţie efectele pozitive ale reducerii TVA la pâine şi vom prezenta studiile pe care le avem făcute pentru carne, legume-fructe şi lapte. Sperăm să avem şi succes“, a spus Botănoiu.

Reprezentanţii Guvernului au anunţat în campania electorală că taxa pe construcţiile speciale, aşa-zisa „taxă pe stâlp“, impusă companiilor în primăvara acestui an, ar urma să scadă de la 1,5% la 1% din valoarea activelor. Numai că rămâne de văzut dacă Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană vor fi de acord cu această măsură de relaxare fiscală în condiţiile în care Guvernul are greaua sarcină de a acoperi un gol bugetar de peste 15 miliarde de lei.

Acciza pe 2015, încă o necunoscută

Şi modul ce calcul al accizelor plătite în 2015 va fi discutat cu finanţatorii externi. Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a anunţat că accizele vor fi exprimate exclusiv în lei şi vor fi îngheţate la nivelul pentru 2015 la nivelul din acest an, când s-au calculat la un curs artificial de 4,738 lei/euro, urmând ca din 2016 să fie indexate cu rata anuală a inflaţiei. Cu toate acestea, surse din Ministerul Finanţelor au declarat pentru Mediafax că o decizie finală privind indexarea accizelor cu rata inflaţiei şi pentru 2015 va fi adoptată abia după discuţiile cu FMI şi CE.

Potrivit Codului Fiscal în vigoare, care include o formulă introdusă de Guvern în toamna anului trecut, cursul la care ar trebui calculate accizele este de 4,5 lei/euro.

Înaintea alegerilor prezidenţiale, Rovana Plumb, ministrul Muncii, declara că se vor purta discuţii cu reprezentanţii finanţatorilor internaţionali pentru ca de la 1 ianuarie 2015 să poată fi operată o creştere decentă a salarizării în sistemul bugetar.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
  • Titi Gutan

    Oricat de intelegator as fi nu pricep ce rol joaca FMI in guvernarea Romaniei .
    Suntem sub tutela FMI (citeste SUA )oficial cu semnatura si parafa ? Franta , Germania,Olanda chiar si judetul ce isi zice Luxemburgb, au nevoie de aprobarea FMI ?