Guvernul se joacă cu salariile noastre: uite banii, nu sunt banii

Elena Deacu 19-10-2017
Premierul Mihai Tudose și ministrul de Finanțe Ionuț Mișa FOTO Mediafax
Primul an de guvernare al PSD a fost într-adevăr o „țopăială fiscal-bugetară“, dacă ne uităm la toate măsurile care au fost fie luate, fie „discutate și uitate“, fie modificate din temelii față de forma inițială.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Guvernul PSD a câștigat mandatul cu o mișcare revoluționară de imagine, prin care anunța majorări colosale de salarii, mai ales pentru medici și profesori, prin legea salarizării unitare. A trecut apoi, când s-a văzut la conducere, la majorarea salariilor parlamentarilor și primarilor prin această lege, lăsându-i pe profesori și pe medici să aștepte până la anul. Și asta numai ca să vină ulterior cu ideea mutării contribuțiilor de la angajator la angajat, prin care vor fi anulate complet creșterile salariale promise. Și, ca să facă față tuturor cheltuielilor nesăbuite la care s-a mai angajat, anunță, pe lângă majorarea accizei la benzină, un nou bir: „taxa de solidaritate“, despre care spune însă că nu e o taxă nouă, ci doar „aceeași Mărie cu altă pălărie“.

Totul a pornit în campanie, când PSD le-a promis medicilor și profesorilor că le va dubla salariile. Primele majorări urmau să intre în vigoare la data de 1 iulie 2017, pentru personalul militar și polițiști, urmând ca medicii să beneficieze de dublare de la 1 ianuarie 2018, iar profesorii de o creștere de 50%. Niciuna dintre aceste creșteri nu a avut loc, ci ar urma ca de la 1 ianuarie 2018 să crească salariile cu numai 25% atât pentru medici, cât și pentru profesori.

Numai ei au profitat de lege

În schimb, pentru parlamentari, primari și viceprimari, legea salarizării a intrat deja în vigoare. Ei au primit, începând cu 1 iulie, majorări semnificative. De la 5.000 de lei, salariile aleșilor au ajuns la 13.000 de lei, în timp ce șefii celor două Camere primesc câte 16.500 lei. Și primarii, viceprimarii și președinții de consilii județene și-au putut mări, de la această dată salariile, în funcție de bugetele locale. Totodată, 1 iulie a adus salarii mai mari cu 15% pentru militari şi personalul contractual.

Toți ceilalți bugetari au rămas cu buza umflată, urmând să vadă la 1 ianuarie 2018 ce bani mai primesc.

Dar de fapt nu mai primesc

Cu toate acestea, s-ar putea ca niciun bugetar să nu mai primească vreo creștere salarială, de la 1 ianuarie, iar privații s-ar putea trezi chiar că le vor scădea lefurile.

Asta pentru că, ulterior, Guvernul a venit cu ideea mutării contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. În prezent un angajator plătește 22,75% din salariul brut al unui angajat către stat, bani pe care angajatul nu îi vede. Însă și angajatul mai plătește separat contribuții, de 16,5%. Acum Guvernul vrea să unească cele două tipuri de contribuții sub o singură umbrelă, care va fi transferată la angajat, reducându-se procentul total de la 39% la 35%. Aceasta nu înseamnă, însă, o reducere de taxe, precum s-ar putea crede, ci doar un artificiu contabil prin care salariul brut nu mai este calculat ca salariul pe care îl ia în mână angajatul plus impozitul pe venit plus contribuțiile sale, ci salariul brut va însemna aceste trei variabile plus contribuțiile plătite în prezent de angajator. Altfel spus, salariul brut va însemna costul total al angajatorului, adică și banii luați în mână de angajat, și impozitul pe venit, și contribuțiile angajatului și contribuțiilor angajatorului.

Aici a câștigat PSD un capital de imagine imens: a promovat mutarea contribuțiilor de la angajat la angajator, în sumă de 22,75% drept creșteri salariale de 25%. În realitate, „crește“ salariul brut actual cu cei 22,75%, pe care angajatorul oricum îi plătește, iar salariatul nu îi primește în mână, rămânând o creștere reală de numai 3%. Au recunoscut-o și sindicaliștii. „Transferul de contribuții către angajat va neutraliza majorările salariale. Practic, nu va fi nicio majorare“, spunea președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC), Dumitru Coarnă. „Au recunoscut toți membrii guvernului că, de fapt, tot acest transfer de taxe este ca să poată rezolva problema legii de salarizare a bugetarilor“, spunea și președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Probleme vor apărea nu în cazul bugetarilor, ci al celor care lucrează la privat. Dacă angajatorii nu vor vrea să facă acest artificiu contabil, prin creșterea salariului brut cu 22,75%, angajații s-ar putea trezi cu tot atâția bani mai puțin în buzunar.

Singura reducere de taxe pe care se pare că ar vrea să o aplice Guvernul este cea a micșorării impozitului pe venit, de la 16% la 10%, pentru a menține totuși costul angajatului la același nivel. Cu toate acestea, au mai trecut la „discutate și uitate“ o altă măsură, care i-ar fi avantajat pe cei cu salarii mai mici, și anume scutirea de impozit pe venit a celor cu venituri sub 2.000 de lei.

„Taxă de solidaritate“… cu statul fără bani

După ce a materializat într-adevăr o măsură, dar care nu era în programul de guvernare și care era de fapt o taxă, adică reintroducerea supraaccizei la carburanți, Guvernul a venit cu o nouă idee de bir, pe care o trecuse deja la „discutate și uitate“: taxa de solidaritate, de 2% din fondul de salarii. Acesta va fi suportată de angajator, deci concluzia e că nu se mută toate contribuțiile, în cele din urmă.

„Nu este o taxă nouă“, explică Finanțele. Într-adevăr, acesta este de fapt o comasare și o majorare a contribuțiilor la șomaj, la fondul de risc și la fondul de salarii. Însă banii nu se vor mai duce către aceste direcții, ci doar 0,2%, față de 0,25% în prezent, vor merge către fondul de salarii, iar restul de 1,8% vor merge către bugetul de stat. O nouă sursă de acoperire a găurii de la buget.

Cei 2% vor fi reținuți din masa salarială, de 34,2% din PIB în 2016, potrivit Eurostat (conține și contribuțiile plătite de angajator, adică o simulare ideală a calculului dat de mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat). Potrivit calculelor „Adevărul”, 5,2 miliarde de lei în plus vor merge la bugetul de stat și la fondul de salarii prin această taxă, despre care Ministerul Finanțelor susține că e veche, și că doar va fi modificată.

PSD nu mai respectă promisiunile electorale

Surse politice au declarat pentru „Adevărul“ că ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, le-a transmis liderilor coaliției de guvernare că noua lege a pensiilor, cu toate că era prevăzută în programul de guvernare, nu mai poate fi adoptată anul acesta, întrucât ar dezechilibra bugetul. Cel care a făcut anunțatul ofical a fost însă Călin Popescu Tăriceanu, nu Liviu Dragnea, și nici Olguța Vasilescu. „Legea pensiilor este extrem de complicată, de stufoasă. Sunt milioane de dosare care trebuiesc analizate pentru a evalua impactul acestei legi. Este haos în sistem“, a spus liderul ALDE, cu toate că din primăvara lui 2012 PSD a fost mereu la guvernare, iar în anul de pauză în care au guvernat tehnocrații, șefii deconcentratelor au rămas tot cei numiți de PSD.

Întrebat daca se vor aplica majorările salariale de la 1 ianuarie, Călin Popescu-Tăriceanu a răspuns: „E o întrebare prea amplă“. În condițiile îmn care bugetul e pe muchi de cuțit, e foarte probabil ca indexarea salariilor  și a pensiilor promisă de PSD în campania electorală să fie amânată.

De ce au vrut să micșoreze contribuția la Pilonul II

Mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat ar fi adus Guvernului o problemă în ceea ce privește contribuțiile la pensii. În prezent, un salariat virează 5,4% din venituri la Pilonul I, de stat, și 5,1% la Pilonul II, al pensiilor private. Majorând contabil salariul brut, adică crescând baza de calcul, cei 5,1% care mergeau la privați ar fi însemnat, ca valoare brută, o sumă mai mare, ceea ce ar fi lăsat în mod automat o gaură la sistemul pensiilor de stat, care deja începe să devină nesustenabil. Acesta poate fi un motiv pentru care Guvernul a anunțat că ia în considerare reducerea contribuției pe care o virează românii la Pilonul II.

Cu toate acestea, joi, ministrul de Finanțe Ionuț Mișa a precizat că a fost luată o decizie în privința obligativității virării banilor la Pilonul II, astfel că românii vor decide singuri dacă doresc să rămână la Pilonul II sau merg către Pilonul I. Contradictoriu, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spunea miercuri că nu a fost luată încă o decizie și că se așteaptă un punct de vedere de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone